Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Învingătorul în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Igor Dodon, promite să rezolve conflictul transnistrean prin federalizarea țării. Contracandidata sa Maia Sandu spune că alegerile au fost fraudate, inclusiv cu ajutorul unor votanți din stânga Nistrului. Ce spun experți independenți despre „activismul” alegătorilor transnistreni?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a confirmat victoria socialistului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Preşedinta CEC Alina Russu a spus la ședința de vineri că Igor Dodon a obținut 52,11% din voturi, cu peste 67.000 de voturi mai mult decât candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Cererea Maiei Sandu de a declara alegerile nule din cauza încălcărilor a fost atașată la raport, fără să mai fie examinată în detaliu. Comisia a respins două petiții semnate de circa 60 de mii de cetăţeni pentru anularea alegerilor. Rezultatul final a fost trimis la Curtea Constituțională pentru validare, care a anunțat că va aștepta mai întâi examinarea tuturor contestațiilor în justiție.

Liderul transnistrean Evgheni Șevciuk care luptă cu șanse incerte să obțină un al doilea mandat la un scrutin plănuit pe 11 decembrie în stânga Nistrului a declarat că victoria lui Igor Dodon la recentele alegeri prezidențiale moldovene nu-i schimbă propria poziție față de viitorul regiunii secesioniste. Vorbind vineri la o televiziune transnistreană, Șevciuk a spus că „soarta Transnistriei este independența și apoi reunificarea cu Federația Rusă”. Igor Dodon a pledat pentru soluționarea problemei transnistrene pe calea federalizării și a spus că ar vrea să se întâlnească cât de curând cu cel care va ieși învingător în scrutinul din stânga Nistrului. Evgheni Șevciuk se confruntă cu o campanie dură din partea principalul său rival, șeful Sovietului suprem de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, sprijinit de influentul concern Sheriff.

Învingătorul alegerilor prezidențiale, Igor Dodon, a spus din nou că peninsula Crimeea aparține de facto Rusiei și a adăugat că acest lucru nu se mai poate schimba, chiar dacă juridic Occidentul nu recunoaște anexarea regiunii în 2014. Într-un interviu acordat televiziunii rusești „Zvezda”, Dodon a spus că în privința Crimeii el este un „pragmatic”, dar pe de altă parte Moldova este datoare să „țină cu Ucraina”, vecina ei, „relații bune, de prietenie”. Dodon a mai atins subiectul Crimeii și în campania electorală, spunând mai întâi laconic „Crimeea este Rusia” și explicând apoi, după semnale de nemulțumire de la Kiev, că Moldova nu va putea recunoaște juridic anexarea Crimeii, fie și numai pentru că ea însăși are o problemă separatistă.

Președintele la capăt de mandat, Nicolae Timofti, și-a avertizat voalat succesorul să nu-și ducă la îndeplinire promisiunea de a împământeni denumirea „limbă moldovenească”. Fără să-l numească pe Igor Dodon, Timofti a spus în finalul unui discurs rostit joi în fața diplomaților străini acreditați la Chișinău că în anii de președinție el a vorbit „cu mândrie și speranță despre limba română” chiar și acolo unde se preferă denumirea „moldovenească”. „Nici un Președinte, nimeni nu are dreptul să atenteze la valorile noastre naționale, la tradițiile poporului băștinaș și la ale celor care conviețuiesc cu el”, a mai spus Timofti.

Uniunea Europeană și-a reiterat dorința de a extinde și continua cooperarea cu Moldova. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe moldovean, asemenea remarci a făcut din nou comisarul european pentru vecinătate și extindere Johannes Hahn, care a discutat cu șeful diplomației moldovene Andrei Galbur la Erevan, în Armenia, în marginea unei reuniuni internaționale. Hahn a fost săptămâna aceasta primul oficial de rang înalt al UE care a comentat victoria în alegeri a lui Igor Dodon. Într-o declarație la Europa Liberă, Hahn și-a exprimat atunci dubii că Dodon vrea să denunțe Acordul de Asociere la UE, cum a promis în campanie, și a spus că Europa îl va judeca pe noul președinte moldovean „după fapte”.

***

Europa Liberă: În primul interviu pentru Europa Liberă după ce a câștigat alegerile prezidențiale, Igor Dodon a dat din nou asigurări că va fi președintele tuturor cetăţenilor, că acordurile cu UE vor rămâne în vigoare, și a precizat că prima vizită o va face la Moscova. Președintele ales mai spune că își dorește alegeri parlamentare anticipate, că se angajează să rezolve problema transnistreană, nu neapărat prin federalizarea Republicii Moldova și să continue reformele europene. Colega mea Valentina Ursu l-a întrebat, mai întâi, ce crede despre corectitudinea votului și faptul că tabăra contracandidatei sale Maia Sandu consideră alegerile ca fiind fraudate?

Igor Dodon

Igor Dodon

Igor Dodon: „Eu am o experiență de 11 campanii electorale, pe parcursul ultimilor șapte ani, începând cu anul 2009, mai multe, și parlamentare, și municipale, unde am fost și candidat la funcția de primar. Din toate campaniile electorale de până acum, aceasta a fost una dintre cele mai corecte și cu puține fraude. Da, au fost unele chestii de principiu care nu au fost rezolvate. Noi am bătut clopotele pe parcursul ultimilor ani să fie deschise mai multe secții de votare pentru diasporă. Nu s-a făcut acest lucru. Și atunci când am mers și la Strasbourg, și am vorbit și cu Comisia de la Veneția, am invocat argumentul că nu tuturor cetățenilor li se permite să își exercite dreptul la vot. Dar guvernarea nu a vrut să audă acest lucru.”

Europa Liberă: Și finalitatea?

Igor Dodon: „Finalitatea – alegerile au avut loc, sunt deja recunoscute corecte și conform regulilor internaționale de mai mulți observatori, inclusiv OSCE. Și cred că trebuie să ținem cont de lacunele din acest scrutin pentru următoarele alegeri.”

Europa Liberă: Pentru că pe parcursul acestei campanii prezidențiale s-a tot spus că atât dumneavoastră, cât și Maia Sandu reprezentați opoziția, acum dumneavoastră veți fi parte a sistemului. Așa va fi?

Igor Dodon: „Noi am fost, suntem și vom fi în opoziție față de actuala majoritate parlamentară și față de acest sistem care a fost creat pe parcursul ultimilor ani. Partidul Socialiștilor, fracțiunea parlamentară nu va face coaliții în acest parlament. Și obiectivul rămâne unul foarte clar – alegeri parlamentare anticipate. A propos, la acest subiect, astăzi va avea loc executivul politic, în cadrul căruia va fi examinată cererea mea de refuz a calității de membru al Partidului Socialiștilor, iar vineri va avea loc ședința consiliului republican unde vom examina câteva candidaturi la funcția de președinte al Partidului Socialiștilor. Și aceasta înseamnă că președintele Dodon nu va mai fi membru de partid și nu poate reprezenta un singur partid sau doar o parte a cetățenilor Republicii Moldova. Președintele trebuie să reprezinte toți cetățenii, și pe cei de stânga, și pe cei de dreapta, și pe cei care au votat pentru oponentul meu politic.”

Europa Liberă: Acum unii spun că s-au creat două tabere, tabăra lui Igor Dodon, și tabăra Maiei Sandu, dar, de fapt, ar putea să câștige o a treia forță și să beneficieze de pe urma acestei situații. La ce să se aștepte Moldova în continuare?

Igor Dodon: „După finalizarea scrutinului electoral, eu am venit de două ori cu apel public către oponenții mei politici să avem discuții și să avem întrevederi, și să încercăm să calmăm spiritele. Cu regret, până la ziua de astăzi nu am primit niciun răspuns. Am văzut câteva declarații la conferințe de presă, dar eu cred că ar fi corect să dăm dovadă de maturitate politică. Dacă ar fi fost situația inversă, credeți-mă, noi aveam să procedăm cu totul altfel. Noi am pierdut scrutine electorale, și în 2011, și în 2014 și au fost mult mai multe motive pentru face proteste și a scoate lumea în stradă. Noi acest lucru nu l-am făcut. Noi am dat dovadă de maturitate politică. Ar fi bine ca oponenţii mei politici să dea dovadă acum de înţelepciune, pe cât este de posibil.”

Europa Liberă: Dar părerea dumneavoastră despre organizarea acţiunilor de protest care e? Pentru că chiar dumneavoastră aţi spus că aţi organizat peste 500 de acţiuni de protest. Faptul că acum există un segment de protestatari deranjează?

Igor Dodon: „Protestul în orice ţară democratică este un instrument de exprimare a opiniei. De aceea, orice protest paşnic este binevenit, poate fi organizat. Acum mă refer la alte lucruri. Eu consider că oponenţii mei politici ar fi bine să nu cheme lumea la protest, dar să încercăm să calmăm spiritele. Trebuie să vedem nu ceea ce ne face să fim diferiţi, că unii vor în UE, alţii vor în Republica Moldova, alţii în România. Trebuie să vedem ce ne uneşte.”

Europa Liberă: Alţii în Uniunea Vamală.

Igor Dodon: „Nu există Uniunea Vamală.”

Europa Liberă: Uniunea Euroasiatică.

Igor Dodon: „Haideţi să vedem ce ne uneşte. Pe noi ne uneşte dragostea faţă de patrie. Pe noi ne uneşte dorinţa de a fi linişte în Republica Moldova. Pe noi ne uneşte aceea că vrem să fie lucrurile mai bune, lupta împotriva corupţiei. Haideţi să începem de la aceste premise şi să mergem înainte. Imediat din momentul când va avea loc inaugurarea, toate mesajele care ar putea să ne divizeze trebuie lăsate într-o parte. Trebuie să încercăm să calmăm spiritele şi chiar voi face tot posibilul şi voi încerca să fiu un preşedinte al tuturor, inclusiv al celor care au votat împotriva mea în acest scrutin.”

Europa Liberă: Dumneavoastră tot daţi asigurări că veţi fi preşedintele tuturor cetăţenilor din Republica Moldova, indiferent de opţiunile geopolitice, ideologice, identitare. Acordul cu Uniunea Europeană cum va continua să fie pus în aplicare? Pentru că de aici încep nemulţumirile unei părţi a societăţii, care, totuşi, îmbrăţişează valorile europene şi parcursul de eurointegrare.

Igor Dodon: „Relaţiile cu Uniunea Europeană rămân intacte şi preşedintele ţării nu are atribuţii să le schimbe. Acordul de Asociere, alte relaţii de parteneriat vor merge în continuare, vor fi în vigoare. Nu are dreptul preşedintele să anuleze acorduri sau să stopeze acorduri. Da, vor fi negocieri bilaterale, trilaterale pentru a schimba situaţia spre bine, de exemplu, pentru a reveni pe piaţa din Federaţia Rusă. Dar toate aceste discuţii şi negocieri vor fi cu toţi partenerii şi din Est, şi din Vest. Dar unele schimbări pot avea loc atunci când sunt de acord cetăţenii şi când este majoritate parlamentară care susţine acest lucru. De aceea, eu pledez pentru păstrarea relaţiilor cu Uniunea Europeană, ele rămân în vigoare, vom reuşi să restabilim parteneriatul economic, relaţiile cu Federaţia Rusă. Şi, de aceea, prima vizită oficială va fi anume la Moscova, să încercăm să revenim pe piaţa rusă şi să rezolvăm problemele migranţilor. Şi să încercăm să păstrăm un echilibru, inclusiv în ceea ce ţine de geopolitică.”

Europa Liberă: Foaia de parcurs pe care a prezentat-o domnul Rogozin, vicepremierul rus, Republicii Moldova include o îndepărtare a Moldovei de UE, în cazul când relaţia cu Federaţia Rusă se va îmbunătăţi?

Igor Dodon: „Eu nu am văzut foaia de parcurs, nu m-a informat nimeni. Voi încerca să mă documentez, dar eu cred că acolo sunt mai mult unele detalii tehnice pur economice. Dar mă voi documenta şi vom vedea cum ieşim din această situaţie. Eu consider că noi putem reveni pe piaţa rusă şi fără a face unele mişcări împotriva Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Aceasta ar trebui să vrea şi Federaţia Rusă.

Igor Dodon: „Vom munci, vom negocia, vom încerca să convingem şi cred că vom reuşi.”

Europa Liberă: Comisarul european, Johannes Hahn, a declarat Europei Libere că victoria dumneavoastră a fost, într-o măsură, rezultatul greşelilor guvernelor zise pro-europene. Dar victoria dumneavoastră nu trebuie să provoace prea mulţi nervi şi că va judeca în funcţie de fapte. Ce aţi putea face şi ce vă doriţi să faceţi ca relaţia cu UE să aducă mai multe beneficii Moldovei?

Igor Dodon: „Eu am avut discuţii cu comisarul european, atunci când dumnealui a fost aici, în Chişinău.”

Europa Liberă: Şi el a spus că dumneavoastră i-aţi fi vorbit că nu veţi denunţa Acordul de Asociere la UE.

Igor Dodon: „Eu i-am spus un lucru foarte clar, că preşedintele ţării nu poate denunţa acordul cu UE şi relaţiile parteneriatului vor continua. Aşa şi va fi. Ce trebuie să facem noi în relaţiile cu Occidentul, cu UE, cu Statele Unite ale Americii? Trebuie să încercăm să-i convingem pe partenerii noştri să nu examineze tot ceea ce se face în Republica Moldova doar sub aspect geopolitic. Eu le-am spus acest lucru de mai multe ori, că pe parcursul ultimilor ani imaginea Occidentului în Republica Moldova a fost ştirbită de actualii politicieni care se acopereau cu lozinci pro-europene. Iar Occidentul foarte des susţinea aceşti politicieni doar din considerente geopolitice, să nu vină socialiştii sau comuniştii la guvernare. Acum sarcina mea va fi să-i conving că noi avem nevoie de reforme. Da, avem nevoie de suport, susţineţi această guvernare, dacă doriţi, prin resurse financiare, dar cereţi reforme în loc. Pentru că doar reformele pot schimba calitatea vieţii. Şi să nu se uite la geopolitică.”

Europa Liberă: Ce reforme ar fi cu şanse în Republica Moldova, ţinând cont de realităţile din ţară?

Igor Dodon: „Reformele în domeniul justiţiei. Şi aici preşedintele va fi partenerul cel mai de nădejde al celor din Occident. Reformele în domeniul Procuraturii. Noi vom vota pentru modificarea Constituţiei, ca procurorul general să fie înaintat de către preşedintele ţării. Reformele în domeniul economic, reforme structurale, care sunt necesare. Şi am văzut programul cu FMI şi sunt mai multe lucruri bune acolo, dar sunt şi unele care mă îngrijorează. Sunt necesare reforme şi în domeniul social.”

Europa Liberă: Ce vă îngrijorează cel mai mult din acordul pe care l-a semnat guvernul Moldovei cu FMI?

Igor Dodon: „Mă îngrijorează majorarea vârstei de pensionare. Mă îngrijorează insistenţa de a majora tarifele la energia electrică, fără un sistem clar de compensaţie pentru păturile social-vulnerabile. Şi mă interesează capitolul unde este inclus că fondul de subvenţionare pentru agricultură trebuie redus drastic.”

Europa Liberă: În interviurile pe care le-aţi acordat presei ruse aţi spus că vă angajaţi să rezolvaţi diferendul transnistrean. Totuşi, cât de prioritară este această problemă şi cum e posibil să fie identificată o variantă de compromis, un statut care să împace părţile, în primul rând, dar care să fie acceptat şi de către mediatori şi observatori în formatul „5+2”?

Igor Dodon: „Eu consider că următorii ani şi, posibil, chiar 2017 ar putea fi un an de mişcare pozitivă în acest sens. De ce? Eu cred că toţi, inclusiv Occidentul, inclusiv Federaţia Rusă ar avea nevoie de un exemplu pozitiv de rezolvare a unor conflicte îngheţate. Şi conjunctura regională, geopolitică ar fi cea mai favorabilă, inclusiv după rezultatele alegerilor din Statele Unite ale Americii pentru a face primul pas în acest sens. Cum văd eu ieşirea din această situaţie? Imediat după Anul Nou ar fi bine să avem o întrevedere cu liderul de la Tiraspol, care va fi ales în scrutinul din decembrie.”

Europa Liberă: Aşa-zisul scrutin.

Igor Dodon: „Să încercăm noi la nivel bilateral să găsim principalele puncte care ar fi baza unei soluţii politice. După aceea, să propunem această ieşire din situaţie în formatul „5+2”, pentru discuţii largi şi dezbateri internaţionale. Dacă găsim un compromis la nivel internaţional şi acceptăm un format pentru soluţionarea politică, atunci organizăm un referendum pe ambele maluri ale Nistrului, aprobăm o nouă Constituţie şi mergem înainte. Aceasta ar fi soluţia.”

Europa Liberă: Numele Igor Dodon s-a identificat de fiecare dată cu sugestia dumneavoastră de a federaliza Republica Moldova. Şi de aici iarăşi multe nemulţumiri apar, precum că această federalizare ar însemna transnistrizarea Moldovei.

Igor Dodon: „Eu cred că acestea sunt fobii care sunt lansate intenţionat. Avem mai multe forme de federalizare care sunt de succes la nivel internaţional. Dar decizia nu o ia Igor Dodon, nu o ia preşedintele Republicii Moldova. Decizia o vor lua cetăţenii Republicii Moldova prin referendum. Dacă cuiva nu-i place denumirea de federaţie, numiţi-o altfel, dar trebuie să acordăm un statut special regiunii din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Cum veţi conlucra cu actuala guvernare? Pentru că sunt multe voci care spun că, dacă această colaborare va fi bună, înseamnă că dumneavoastră acceptaţi condiţiile pe care le va impune Vladimir Plahotniuc, cel care este coordonatorul majorităţii parlamentare.

Igor Dodon: „Noi suntem în opoziţie faţă de această guvernare. Noi nu vom face coaliţii cu ei, dar pe subiecte de importanţă naţională evident că vom încerca să găsim numitor comun, ceea ce ţine de interesele cetăţenilor Republicii Moldova. Dar preşedintele Dodon va utiliza orice cale legală, constituţională pentru alegeri parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Cine e mai important ca funcţie acum în stat: preşedintele Igor Dodon sau coordonatorul coaliţiei de guvernare, domnul Plahotniuc?

Igor Dodon: „Aşa funcţie oficială nu există, de coordonator.”

Europa Liberă: E o ţară parlamentară. Dumnealui coordonează, totuşi, cu această majoritate din Legislativ.

Igor Dodon: „Eu nu vreau să dau importanţă unuia sau altuia. Dar dreptul moral pe care îl are preşedintele ales direct de către popor, cred că este mult mai mare pentru a insista pe mai multe reforme şi pe mai multe lucruri bune în interesul cetăţenilor.”

Europa Liberă: În patru ani vă va reuşi să scoateţi ţara din captivitate? Pentru că despre aceasta aţi anunţat pe parcursul campaniei electorale, că Moldova continuă să fie captivă.

Igor Dodon: „Eu sunt ferm convins că în aceşti patru ani vom reuşi să facem mai multe lucruri pe care le vor simţi majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. Vom scoate ţara din captivitate prin alegeri parlamentare. Vom reuşi. Și sunt destul de optimist în acest sens, să începem sau chiar să rezolvăm problema transnistreană. Vom reuşi să îmbunătăţim calitatea vieţii. Şi voi fi un preşedinte al tuturor.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii care nu v-au votat?

Igor Dodon: „Stimaţi concetăţeni, vă stimez votul dumneavoastră, îl înţeleg, e şi logic într-o democraţie să avem opinii diferite. Dar alegerile s-au finisat, haideţi împreună să ne gândim să facem tot posibilul spre binele şi viitorul ţării noastre, patriei noastre, spre binele şi viitorul copiilor noştri, al dumneavoastră, al tuturor. De aceea, cred că trebuie să coborâm de pe baricade şi să conlucrăm împreună spre binele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Opinia învingătorului în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Igor Dodon.

***

Europa Liberă: Și dacă pentru socialistul Igor Dodon alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova s-au încheiat (ba chiar cu victoria sa), pentru oponenta lui Dodon - președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu - lupta continuă. Lidera PAS respinge orice implicare în organizarea protestelor recente. Cu toate acestea, ea nu își recunoaște oficial înfrângerea și spune că va contesta toate voturile obținute prin fraudă (o parte dintre care, afirmă ea, vin chiar din stânga Nistrului). Cum își motivează poziția lidera PAS, aflați din interviul pe care politiciana l-a acordat postului nostru de radio.

Maia Sandu: „Nu este doar un dosar pe care l-a prezentat echipa candidatului Maia Sandu. Este şi un număr impunător de contestaţii care a fost prezentat de către cetăţeni. Şi mă refer la cetăţenii din diasporă. Din câte cunoaştem noi, sunt peste 2.000 de contestaţii, care au fost depuse de către cetăţenii din Republica Moldova care au mers la vot, dar nu au putut să voteze din cauza lipsei buletinelor de vot.”

Europa Liberă: Dar ele nu au fost depuse în ziua alegerilor.

Maia Sandu: „Ba, da. Acestea sunt acelea care au fost depuse în ziua alegerilor, după care au mai fost, dacă nu greşesc, 240 de asemenea contestaţii, care au fost depuse prin intermediul nostru. Oamenii au semnat aceste contestaţii şi le-au transmis prin reprezentanţii PAS la Comisia Electorală Centrală. În afară de aceasta, noi am depus o contestaţie generală în care elucidăm mai multe exemple de încălcare a legislaţiei, de fraudare a alegerilor.

Europa Liberă: La modul cel mai serios, vă gândiţi că aceste contestaţii ar putea să inverseze rezultatul alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie? Îl pot influența aceste contestații?

Maia Sandu: „Într-o ţară în care instituţiile statului şi-ar face treaba bine, ar respecta legea, aceste contestaţii ar fi văzute ca încălcări foarte grave şi decizia ar fi pe potriva acestor încălcări. În Republica Moldova ştim care este starea de lucruri, ştim că marea majoritate a instituţiilor statului sunt captive. Acum avem o ocazie ca aceste instituţii să ne demonstreze că, totuşi, sunt instituţii independente. Nu voi veni cu o prognoză a deciziei acestora, vreau să cred în continuare că avem, cel puţin, o instituţie care are curajul să respecte legea şi nu să facă ceea ce i se spune de oameni din afara legalului.”

Europa Liberă: Diferenţa e de 4% între dumneavoastră şi Igor Dodon. Este greu de crezut că aceste contestaţii ar putea să echivaleze 4%, ca să fie întoarsă situaţia.

Maia Sandu: „În primul rând, noi nu vorbim aici despre numărul de voturi care au fost date pentru un candidat sau altul. Sunt câteva zeci de mii şi nu ne apucăm să măsurăm, să numărăm cine şi câte voturi a luat. Noi vorbim aici despre încălcarea procedurilor legale, indiferent dacă sunt 65.000 sau dacă sunt 10.000. Sunt nişte încălcări ale procedurilor legale şi pe câteva dintre ele pot să le numesc aici, din cele pe care le-am inclus noi în sesizarea pe care am făcut-o Comisiei Electorale Centrale. În primul rând, cea care ţine de interzicerea sau încălcarea dreptului cetăţenilor Republicii Moldova din afara ţării ca să-şi exprime dreptul constituţional de a vota. A doua ţine de transportarea organizată a cetăţenilor din stânga Nistrului, folosindu-se resursele administrative. Această încălcare a fost documentată şi prezentată şi de către colegii de la Promo-LEX, ei vorbesc în raport de în jur de 164 de unităţi de transport, care au transportat în mod organizat alegătorii la vot. Vorbim despre votarea multiplă sau în locul unei alte persoane.

Şi noi am prezentat dovezi concrete Comisiei Electorale Centrale, când pentru o persoană, care este în afara ţării, a votat cineva în satul de baştină. Şi acestea sunt doar cazurile pe care le-am depistat noi. Au mai fost şi alte încălcări, care ţin de faptul că, Comisia Electorală Centrală şi-a încălcat propriul regulament şi Codul Electoral a fost interpretat greşit. De exemplu, după primul tur, Comisia Electorală Centrală a spus că nu poate să majoreze numărul de secţii de votare şi buletine de vot, deci, numărul rămâne acelaşi în liste. După care, în turul doi noi am observat în unele localităţi din Republica Moldova că au fost suplimentate şi a fost mărit numărul de alegători în listele electorale. În acelaşi timp, răspândirea pliantelor cu mesaj denigrator la adresa mea şi cu încălcarea regulilor de tipărire şi distribuire a acestor pliante. Aici s-a încălcat articolul 64, alineatul 6 din Codul Electoral. Aici am sesizat Inspectoratul General de Poliţie şi aşteptăm un răspuns de la aceştia. Am sesizat Inspectoratul General de Poliţie şi pe cazul transportării organizate a alegătorilor din stânga Nistrului. Deci, sunt multe încălcări, foarte serioase, din punctul nostru de vedere. Aşteptăm decizia instituţiilor publice vizate de aceste sesizări.”

Europa Liberă: Pe acest fondal creşte numărul celor care sunt nemulţumiţi şi care chiar au şi declanşat acţiuni de protest. Iar pe de altă parte, se încearcă să se pună pe spatele dumneavoastră că încercaţi să tensionaţi situaţia şi ar putea să se ajungă la o instabilitate politică. Cum le răspundeţi celor care zic că dumneavoastră ar trebui să potoliţi spiritele în societate?

Maia Sandu: „E justificată reacţia oamenilor, în special, a celor din diasporă, dar nu doar să protesteze împotriva fraudării alegerilor. Ştiu că sunt planificate mai multe flash mob-uri în oraşele din lume, organizate de către cetăţenii noştri. Și le mulţumim pentru implicare, aşa cum s-au implicat în ziua votului, aşa se implică pentru a transmite autorităţilor un mesaj că nu vor rămâne nesancţionate încălcările admise de către autorităţile statului. Şi pe teritoriul Republicii Moldova oamenii sunt nemulţumiţi. Am văzut câteva proteste şi am auzit şi despre intenţia de a continua aceste proteste.

Noi, cei de la Partidul Acţiune şi Solidaritate, dar şi colegii de la Platforma DA, am decis că mergem pentru moment pe contestarea, în conformitate cu legea, a tuturor acestor încălcări şi vom aştepta deciziile instituţiilor abilitate să examineze aceste încălcări. Pentru oamenii care protestează vreau să transmit un apel la calm, să nu se admită violenţe şi, foarte important, să nu se permită ca aceste proteste să fie deturnate.

Singurul lucru pe care îl putem cere astăzi de la autorităţi este să examineze toate ilegalităţile comise şi să-i sancţioneze pe toţi cei care au comis aceste ilegalităţi. Nu trebuie să venim cu lozinci ofensatoare la adresa oamenilor care l-au votat pe oponentul meu. Nu despre aceasta este vorba. Este vorba despre faptul că noi suntem nemulţumiţi că acest stat, aceste instituţii ale statului nu au putut să ne asigure alegeri libere şi corecte.

E foarte important să mergem pe mesajul corect, să nu permitem ca aceste proteste fie deturnate în alte scopuri şi să fie folosite împotriva noastră. Pentru că aceasta am observat, încercarea de a ne diviza ca societate şi încercarea de a sustrage atenţia de la subiectul important, fraudarea alegerilor, la subiecte care ţin de divizare în societate, divizare între electoratele celor doi candidaţi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră puneţi la îndoială faptul că Igor Dodon ar putea să ajungă în fruntea ţării? Că aţi repetat de câteva ori că vreţi, întâi, să vedeţi că este preşedinte.

Maia Sandu: „Eu spun, cu certitudine, că aceste alegeri nu au fost libere şi nu au fost corecte. Noi am prezentat suficiente dovezi şi aşteptăm de la instituţiile statului ca să recunoască acest lucru. Nu pot să răspund cum vor proceda instituţiile statului, dacă vor avea suficientă independenţă şi curaj să ia decizii corecte sau nu. Vom vedea în câteva zile.”

Europa Liberă: Dacă au suficientă independenţă şi curaj, la ce ar trebui să ajungă? Să repete scrutinul?

Maia Sandu: „Aceasta ar însemna alegeri repetate.”

Europa Liberă: Aţi accepta să fie repetat scrutinul prezidenţial?

Maia Sandu: „Bineînţeles.”

Europa Liberă: Ar tensiona situaţia, ar ameliora situaţia, spiritele?

Maia Sandu: „De ce să tensioneze? Toată lumea îşi doreşte ca preşedintele ţării să fie ales într-un proces corect, fără furt de voturi, cu asigurarea dreptului de vot al fiecărui cetăţean, inclusiv al celor de peste hotare, fără să se organizeze anumiţi alegători şi să fie aduşi în mod organizat, mai ales că există suspiciuni cu privire la faptul că aceşti oameni ar fi fost plătiţi. Deci, toată lumea îşi doreşte ca preşedintele să fie ales într-un proces democratic, corect şi absolut legal.”

Europa Liberă: Societatea moldavă rămâne dezbinată. Votul a fost geopolitic? Alegătorii dumneavoastră sunt alegătorii care şi-au dat votul pentru Maia Sandu şi pentru vectorul pro-Vest?

Maia Sandu: „Foarte mulţi dintre ei sunt oameni care apreciază modelul european de dezvoltare şi pe care îl cred cel mai potrivit. Dar sunt şi oameni care au votat pentru Maia Sandu, pentru că înţeleg că cel mai mare pericol pentru noi acum este corupţia. Corupţia este cea care ne provoacă sărăcie. Corupţia este cea care îi alungă pe cetăţenii Republicii Moldova de acasă. Noi, în campanie, dacă aţi observat, nu am speculat prea mult pe această problemă geopolitică. Am făcut un efort enorm pentru ca să contribuim la unitatea electoratului şi nu la dezbinare, aşa cum a procedat oponentul meu.”

Europa Liberă: Faptul că Igor Dodon promite să facă prima vizită, eventual, dacă ajunge preşedinte, la Moscova şi să apropie Republica Moldova şi mai mult de Uniunea Euroasiatică, dominată de Rusia lui Putin, va accentua şi mai mult această divizare în societate?

Maia Sandu: „Nu cred că o vizită poate să provoace schimbări majore. Discursul pe care îl are oponentul meu este cel care continuă să ne arunce pe baricade şi care continuă să ne divizeze. Modul în care el prezintă lucrurile, chiar acum, când noi contestăm ilegalităţi, nu contestăm decizia unei părţi a societăţii de a-l sprijini pe Igor Dodon, modul în care el prezintă acest lucru, ameninţările cu care vine la adresa cetăţenilor Republicii Moldova, aceste lucruri divizează. Şi aceste lucruri vorbesc despre faptul că este un om slab, căruia îi este frică de cetăţeni.”

Europa Liberă: Care e lecţia pe care trebuie să o înveţe cetăţenii, dar şi politicienii din Republica Moldova în urma acestui scrutin prezidenţial?

Maia Sandu: „Cred că cea mai frumoasă lecţie este că noi suntem puternici, atunci când suntem uniţi, am demonstrat în aceste alegeri. Şi doi, sunt lucruri la care nu trebuie să închidem ochii, pentru că ele pot deveni foarte dăunătoare pe termen mediu şi lung. Şi aici mă refer la dezinformare, la manipulare, la modul cum instituţiile statului sfidează legea şi nu-şi respectă cetăţenii. Toate aceste lucruri trebuie penalizate în fiecare zi, atunci când se întâmplă. Pentru că altfel, cum spuneam, ele pot creşte şi pot să ne producă pericole, daune pentru societate mult mai mari decât ne imaginăm.”

Europa Liberă: Relaţia cu vecinii cum ar trebui să fie după acest scrutin prezidenţial? Mă refer şi la România, şi la Ucraina.

Maia Sandu: „Indiferent de acest scrutin, relaţiile trebuie să fie bune. Suntem o ţară mică, într-un context regional deloc simplu, şi nu doar regional, dar şi mondial şi avem mare nevoie de relaţii foarte bune cu vecinii noştri. Putem reuşi să devenim prosperi, să construim democraţia adevărată doar în compania unor vecini buni şi în contextul unor relaţii bune cu vecinii.”

Europa Liberă: Problema transnistreană are şanse să fie rezolvată acum?

Maia Sandu: „Nu am văzut la autorităţile actuale intenţii serioase de a rezolva problema transnistreană. Aşa cum am spus şi în campanie, primul lucru pe care trebuie să-l facă autorităţile este să înceteze să participe la schemele de corupţie împreună cu cei din Transnistria.”

Europa Liberă: Opinia președintei Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Prezența la urne la turul doi de scrutin a fost de peste 53 la sută. Un număr record de peste 123 de mii de alegători a votat în străinătate, mai mult decât dublu față de primul tur, deși mulți alegători din diaspora nu au putut vota din cauza aglomerației și buletinelor de vot insuficiente. A participat la vot un număr neobișnuit de mare de peste 15 mii de alegători din regiunea transnistreană, cu aproximativ 5 mii peste numărul tradițional. Ceea ce pare a fi o utilizare a votului rezidenţilor transnistreni cu acte moldovene în favoarea candidatului la preşedinţie Igor Dodon a reînnoit mai multe temeri privind modul şi consecinţele unui fel anume de „reîntregire” a Republicii Moldova. Ce garanţii pot exista că locuitorii unui avanpost al Rusiei nu vor deveni o constantă masă de manevră pentru a schimba, la dorinţă, priorităţile „neconvenabile” ale Chişinăului? O convorbire la această temă a colegilor mei Liliana Barbăroșie și Alexandru Canțîr, cu analistul politic, jurnalistul şi scriitorul Igor Volniţchi.

Europa Liberă: În turul doi al alegerilor, pe 13 noiembrie, observatorii spun că mai mulţi cetăţeni moldoveni cu reşedinţă transnistreană par să fi fost organizaţi din timp, cu metode şi resurse administrative, să voteze pentru un anumit candidat la prezidenţialele din Republica Moldova... Dvs. cum vedeţi „elanul” neaşteptat al acestor votanţi transnistreni? Este un fapt electoral divers sau un model la scară mică a felului în care regiunea transnistreană în general va putea acţiona odată readusă în cadrul Republicii Moldova, altceva?

Igor Volniţchi: „Eu am scris anterior la această temă cred că minimum 5-6 materiale, inclusiv pe parcursul ultimilor luni, în care atenționam despre rolul pe care l-ar putea juca într-un eventual scrutin parlamentar anticipat sau în scrutinul prezidențial alegătorii din regiunea transnistreană. De fapt, aceștia sunt cetățeni ai Republicii Moldova și nimeni nu le poate interzice să participe la anumite procese, inclusiv la procesele electorale, de pe malul drept al Nistrului. Însă, totodată, cunoaștem cu toții că această regiune trăiește într-o izolare totală de restul Republicii Moldova, inclusiv izolare informațională, de aceea nu putem vorbi în cazul lor despre un vot conștient.

Igor Volniţchi

Igor Volniţchi

Este mai degrabă un vot dirijat și acest lucru s-a văzut foarte clar, inclusiv din acele declarații pe care le-au făcut votanții din stânga Nistrului participând la votare în secțiile de votare deschise în dreapta Nistrului. Oamenii au spus clar că: am fost organizați, unii chiar au recunoscut că a fost o indicație a așa zisului „prezident” al Transnistriei, cum îi spuneau ei în acele reportaje. Nu putem vorbi aici de o mobilizare, ci de o organizare și este absolut evident că s-a lucrat mult în această direcție pentru ca votul transnistrenilor să conteze în ecuația electorală și el a contat. Sunt unele estimări care spun că peste 4/5 din acea diferență care s-a înregistrat în turul doi între Igor Dodon și Maia Sandu au făcut-o anume votanții din stânga Nistrului aduși organizați pe malul drept.”

Europa Liberă: Privind într-un viitor oarecum incert deocamdată, dar pe baza acestei întâmplări, ce garanții ați vedea Dvs. că regiunea transnistreană nu va rămâne, chiar revenită în sânul Republicii Moldova, un fel de „coadă care dă din câine”, cum spun englezii?

Igor Volniţchi: „Haideți să facem un exercițiu matematico-electoral și politic, dacă doriți, ca să vedem care pot fi consecințele unei ca atare abordări. Spre exemplu, și ziceam anterior că eu am realizat unele materiale la această temă, să admitem că regiunea transnistreană în premieră absolută (să admitem că avem în anul 2017 alegeri parlamentare anticipate, lucru despre care se vorbește tot mai insistent, fie că vor fi provocate de actuala guvernare, fie de noul președinte, fie că opoziția se va activiza și va obține acest lucru, nu contează care din aceste trei motive vor sta la bază), deci admitem că avem alegeri parlamentare anticipate în anul 2017 și în premieră absolută de când s-a destrămat Uniunea Sovietică, regiunea transnistreană decide să permită (autoritățile autoproclamate de la Tiraspol) deschiderea secțiilor de votare în stânga Nistrului și să admitem că chiar ar putea admite concurenții electorali din dreapta Nistrului să facă campanii electorale în stânga Nistrului (deși sunt absolut sigur că aicea am avea o mulțime de impedimente și o mulțime de situații de scandal).

Ce s-ar întâmpla în acest caz? Iată că aceste câteva sute de mii de voturi care se zice că ar fi în stânga Nistrului ar fi în stare să încline decisiv balanța în favoarea să nu zicem a unui candidat, să nu zicem a unui partid, ci a unei tabere anume. Să mai admitem că am avea un sistem uninominal sau vom avea un sistem electoral mixt, lucru despre care se vorbește practic deschis deja în dreapta Nistrului (și se zice că unele inițiative în acest sens vor fi enunțate deja în luna decembrie, maximum în luna ianuarie, prima lună a anului viitor). Să admitem că avem aceste circumscripții uninominale. Vor dori transnistrenii să-și aibă propriii candidați în Parlamentul de la Chișinău? Posibil, de ce nu? Ei își doresc să poată influența cumva politicile Chișinăului, în special ceea ce numim noi vectori externi de dezvoltare. Vă închipuiți care în acest caz va fi impactul dacă vor vota sute de mii de alegători din stânga Nistrului fie în baza sistemului actual, fie în baza unui sistem electoral modificat? Evident că balanța va inclina decisiv într-o direcție anume și care este această direcție nu cred că e vreun secret pentru nimeni.”

Europa Liberă: Modul în care a fost „încurajat” votul rezidenţilor transnistreni – ar putea pe de altă parte fi considerat ca una dintre măsurile de sporire a încrederii între cele două maluri?

Igor Volniţchi: „Evident că nu, pentru că măsurile de încredere între cele două maluri se consolidează, în special, pe ceea ce noi numim filieră oficială, dacă putem folosi cuvântul „oficial” în raport cu administrația de la Tiraspol, și toate acele măsuri de încredere care sunt consolidate periodic la anumite etape - reprezintă un efort comun care are loc în cadrul formatului „5+2” - sunt niște acțiuni coordonate, sunt niște acțiuni bine structurate pe domenii ș.a.m.d.. Eu nu am auzit despre careva inițiative politice de genul celei care le-am văzut manifestându-se duminică să se discute în cadrul acestui format și nici în cadrul așa numitului format bilateral, pentru că unele acțiuni au loc pe filiera directă Chișinău-Tiraspol în cadrul grupurilor mixte de lucru ș.a.m.d.. Mai mult ca atât, nu putea să facă parte această acțiune politico-electorală din dialogul oficial, iar repet dacă putem folosi cuvântul „oficial” în raport cu administrația de la Tiraspol, dintre Chișinău și Tiraspol, pentru că nici măcar nu s-a ajuns să se discute în termeni generali despre așa numitul Coș-3 care presupune o discutare a eventualelor soluții de ordin politic pentru conflictul transnistrean. Deci, putem presupune că aici au avut loc cu totul altfel de înțelegeri și pe de o parte, a fost o situație stranie care nu s-a încadrat în logica lucrurilor, iar pe de altă parte, nu pute nega dreptul acestor oameni. Și, cineva a jucat foarte bine pe acest lucru știind că astfel de vot nu poate fi contestat, chiar dacă va ieși în evidență forma lui organizată.”

Europa Liberă: Și, sugerați că s-ar putea să se mai joace și în continuare pe acest teren?

Igor Volniţchi: „Eu zic că am avut un test în cadrul alegerilor prezidențiale unde s-a văzut cum pot fi jucate câteva zeci de mii de voturi și cât cântăresc ele în ecuația electorală. Și dacă acest test a dat rezultatul scontat de cei care l-au pus la cale, eu zic că în continuare vom avea manifestări de proporții mult mai mari. Și nu exclud că în eventualele alegeri parlamentare anticipate sau chiar a alegerilor parlamentare ordinare vom avea un nou factor – factorul transnistrean.”

Europa Liberă: Vorbind despre autorități pe de altă parte, instituția media pe care o reprezentați a sugerat într-un articol recent că în scurt timp am putea asista la o turnură spectaculoasă, ziceți, în soluţionarea problemei transnistrene. Ce aveți în vedere?

Igor Volniţchi: „Așa e. Din câte cunosc eu au fost analizate în acel material, la care vă referiți, declarațiile a minimum trei oficiali de nivel destul înalt, a trei cunoscători buni în materie transnistreană. Primul este reprezentatul special al președintelui în exercițiu al OSCE, al doilea este chiar vicepremierul, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova și al treilea este Veaceslav Untilă un bun cunoscător în opinia mea, poate unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemei transnistrene care sunt pe malul drept al Nistrului. Reprezentatul special al președinției în exercițiu al OSCE vorbește deschis că în cadrul ultimei sale vizite la Chișinău a primit unele asigurări privind un nou concept cu care partea malului drept hai să zicem așa a Chișinăului oficial va veni chiar la începutul anului viitor. Și, această nouă abordare vizavi de problema transnistreană urmează să fie parte a unui concept internațional, a unei abordări internaționale mult mai large.”

Europa Liberă: Se poate presupune ce poate include un astfel de concept?

Igor Volniţchi: „Da, putem presupune, pentru că atât timp cât eu nu văd careva modificări în cele trei documente de maximă importanță cu referire la Transnistria adoptate în 10 iunie 2005 și atâta timp cât eu văd lăsată în vigoare fără modificări legea cu privire la statul juridic special al raioanelor din stânga Nistrului votată unanim în condițiile în care Parlamentul era dominat de comuniști. Atrag atenție, votată unanim, inclusiv de reprezentanții opoziției, legea din 22 iulie 2005 eu presupun că se va merge anume pe această formulă. Deși, între timp noi am asistat la unele încercări de promovarea unor noi concepte, gen federalizare ș.a.m.d.

Nu cred însă că președinția austriacă a OSCE care începe din 1 ianuarie 2017 va avea o altă abordare decât președinția germană. De aceea și zic că această soluție probabil se are în vedere că se va trece la măsuri mult mai clare, mult mai radicale din ceea ce noi numim coșul-3, însă la bază vor fi abordările legale despre care am vorbit eu, cel puțin asta e presupunerea.”

Europa Liberă: Opinia politologului Igor Volnițchi, consemnată de Liliana Barbăroșie și Alexandru Canțîr.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG