Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei: locuitorii de la Strășeni, Victor Grebenșcicov și Vadim Brînzan.

La alegerile din 13 noiembrie Igor Dodon a obţinut puţin peste 52% din voturi. După anunţarea rezultatelor scrutinului prezidenţial, el a declarat că va fi un preşedinte al tuturor. Ce aşteptări au cetăţenii de la un preşedinte care se declară al tuturor? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.

După ce şi-a revendicat victoria, Igor Dodon a promis că va fi preşedintele tuturor, al celor de dreapta şi al celor de stânga, al celor care vor în Uniunea Europeană şi al celor care vor alături de Federaţia Rusă. El le-a transmis susţinătorilor Maiei Sandu că va lua în calcul toate dorinţele acestora şi toate lucrurile în care ei cred.

Am încercat să aflu cum înţeleg simplii cetăţeni promisiunea că Igor Dodon va fi preşedintele tuturor. Iată răspunsul unor localnici de la Străşeni.

„Avem o ţară mică şi frumoasă, oameni buni la suflet, dar e multă sărăcie şi corupţie. Ar trebui să fie un preşedinte pentru norod, pentru populaţie. Şi să fie ceva mai frumos pentru Republica Moldova.”

„Preşedintele ales, domnul Igor Dodon, trebuie să lucreze cu toate partidele, cu toţi oamenii la un loc şi va merge bine. Dar să nu se ferească nici de o ţară, nici de România, sora noastră, care ne ajută, ne dă ajutor, nici de Ucraina. Numai aşa să fie.”

Europa Liberă: Lumea se împacă de acum că a câştigat un preşedinte cu viziuni de stânga?

„O parte din oameni, da, se împacă, dar o parte nu. S-au făcut fraude fel de fel.”

„ Au luat oamenii din Pridnestrovia în rutiere şi le-au plătit câte 100-150 de lei.”

„ De acum vom vedea Curtea Constituţională dacă i-a da, vom vedea cum se va purta.”

La Strășeni

La Strășeni

„Cinstit să vă spun, ce să se întâmple? Trebuie o revoluţie, să se ridice lumea singură, nu să o conducă cineva să se ridice. Dar să lupte pentru ca să fim mai liberi şi nu cum ne conduce cineva, vorbe frumoase, dar fapte urâte.”

Europa Liberă: S-a ales preşedintele Republicii Moldova. Ce aşteptaţi de la el să facă?

„Nu aşteptăm nimic. Noi cunoaştem de atâţia ani persoana dată.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a promis să fie preşedintele tuturor cetăţenilor.

„Ian să-mi spuneţi cine nu a promis până acum, timp de 25 de ani? Toţi promit bine. Când va fi o lege bună, dacă nu a făcut ce a promis, trebuie spânzurat în faţa oamenilor simpli. Iată atunci se vor schimba lucrurile spre bine. Altfel, nu se face.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi conduce cu Republica Moldova şi cetăţenii acestui stat, de unde aţi începe să faceţi ordine?

„Un om bun, deştept, să vrea să facă bine pentru ţara aceasta, pur şi simplu, nu poate fi acolo.”

Europa Liberă: De ce?

„Îl mănâncă ceilalţi. Sistemul e tare bolnav. Sistemul a intrat prin sate, nu numai în Chişinău, în raioane. În sate el e bolnav, peste tot locul. Nouă ne pare că numai acolo fură, dar peste tot locul fură şi amăgesc.”

Europa Liberă: Şi cum începi să faci ordine?

„Of, cum să începi? Eu aş spune că aici, pe loc, nu poţi începe nimic. Trebuie nănăşeii, cumetrismul de dat într-o parte, să aduci oameni, dar de după hotare, să fie din trei ţări. Iată atunci, poate, ceva să se schimbe cât de puţin înainte.”

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că moldovenii nu se pot autoguverna?

De vorbă cu localnicii la Strășeni

De vorbă cu localnicii la Strășeni

„Nu. Nici nu vor putea. Că noi facem un pas înainte într-o direcţie şi apoi înapoi, şi apoi în altă parte. Şi pentru Pridnestrovia tot se luptă, anii trec, 25 de ani, şi e tot pe loc. Uitaţi-vă ce se face la noi în ţară, toată lumea migrează. Guvernanţii să se ducă prin sate, acolo a rămas numai buruian, creşte în ogradă, nici copii, nici maturi. Nu e nimeni.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să rezolve preşedintele? Ţineţi minte ce a promis în campanie?

„El mai mult a promis la Găgăuzia, de atâta 98% l-au votat. Dar aici el a promis că în partea Rusiei se va duce mai mult. Şi nu ştiu acum cum va face el să fie. Nu ştiu, vom vedea.”

„Din Găgăuzia, din părţile celea l-au votat pe Dodon, dar din părţile acestea mulţi au votat pentru Maia Sandu, care cu Estul, care cu Vestul. Principalul să facă ceva pentru norod, să majoreze la bătrâni pensiile, lumina, gazul să dea mai jos prețul, locuri de muncă. Aceasta un preşedinte trebuie să facă, nu cu Vestul ori cu Estul. Principalul să fie bine pentru oameni.”

„Poate mai pune un cuvânt la guvern să ridice pensiile. A promis de miliard. Vom vedea.”

„Poate îl va găsi.”

„Aşteptăm un viitor mai bun. Lumea speră spre bine.”

Europa Liberă: Pentru cei care nu l-au votat pe Igor Dodon ce trebuie să facă el?

„Dă Doamne cei care nu l-au votat să vadă că omul acesta a făcut ceva. Dar dacă nu va face, bravo lor că nu l-au votat. Eu cred că tot hoţie şi tot amăgeală va fi.”

Europa Liberă: Dar de ce atât de disperat sunteţi?

„Până acum a fost bardak în ţară şi cred că va mai fi bardak în ţară.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă un preşedinte, un guvern, un Parlament ca lumea să nu mai vorbească despre dezordine, despre instabilitate?

„Principalul să nu fie mita.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi crezut în promisiunile celor care au candidat la Preşedinţie?

„Eu, să vă spun drept, chiar nu am crezut când Dodon spunea că va găsi miliardul. Ei împreună au furat miliardul. El a spus că se va uni şi cu Europa, şi cu Rusia. Nu cred în vorbele acestea. Dă Doamne să fie. Că noi trebuie să avem legătură şi cu Europa, şi cu Rusia, şi cu toate ţările vecine, să ne împăcăm cu toţi. Cu orice vecin trebuie să ne împăcăm bine.”

„После выборов президентских чтобы была политическая стабильность с Евросоюзом, с российской державой и с дружественными странами, которые, допустим, Белоруссия, та же Украина. Будем надеется что он справится. Но если не справится, значит тогда будем как-то по другому немножко смотреть на подобные вещи.”

La Strășeni

La Strășeni

„Eu aş zice că principalul e să facă ceva pentru oameni. Eu sunt tânăr, am doi copilaşi şi stau pe piaţă şi îngheţ, dar am universitate mântuită. Am învăţat patru ani la universitate şi nu avem de lucru. Nu ar fi bine să stăm undeva la cald, să lucrăm, să avem un salariu să ne întreţinem?”

Europa Liberă: Dar un salariu bun cât ar însemna?

„8.000-10.000 de lei măcar. Să plătim grădiniţa, comunalele. Gazul e foarte scump, un skladometru de lemne e 750 de lei. Lumea nu are bani. Lumea foarte greu trăieşte.”

„Îngheţăm la piaţă. Venim şi aşteptăm să vină un cumpărător. Nu ne ajunge pensia nici pentru medicamente. Mai ai un nepoţel, vine la bunica, cu ce să-l miluiască bunica, dacă nu are cu ce? Trebuie să plătim aratul. Şi, iată, venim la piaţă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, când aţi ales preşedintele, aţi ales pentru promisiune sau aţi ales omul?

„Aşa ne-a promis, că va ajuta pensionarii, tot poporul. Înainte era de lucru, dar acum nu e nici de lucru.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să discutaţi cu domnul Dodon, ce i-aţi transmite?

„Să-şi ţină promisiunile.”

„Duşmănia aceasta nu e prea bună. Înainte erau toţi totuna, dar acum care e mai mare, care e mai tare. Şi se ţine că acela are, că aistalalt nu are. Nici nu se uită la dânsul să-l ajute pe un bătrân, pe un sărac.”

Europa Liberă: Credeţi că e uşor să fie condus un stat ca Republica Moldova?

„Nu, defel. La noi cea mai mare politică şi cea mai mare greşeală numai cu Pridnestrovia aceasta au făcut-o. Găgăuzia deoparte, Pridnestrovia deoparte, dar noi ce?

Europa Liberă: Şi credeţi că Transnistria va reveni în componenţa Republicii Moldova?

„Poate ceva să se schimbe.”

Europa Liberă: Problema transnistreană credeţi că va fi soluţionată?

La piață la Strășeni

La piață la Strășeni

„Nu cred. Până acum nu a fost clarificat cu Pridnestrovia şi de acum încolo... Că Rusia vrea să ia Pridnestrovia şi nu am nădejde că se va rezolva. Am cunoscuţi care trăiesc în Pridnestrovia, la dânşii gazul, lumina, apa sunt mai ieftine ca la noi. Ne amăgesc pe noi. Ei iau lumina cu un preţ, gazul cu un preţ şi ni le dau nouă cu alt preţ. E o umilinţă.”

Europa Liberă: Alegerea preşedintelui a adus linişte şi pace în Republica Moldova?

„Desigur că nu.”

Europa Liberă: Igor Dodon a promis să fie preşedintele tuturor cetăţenilor. Va fi şi preşedintele celor care nu l-au votat?

„Până la alegeri spunea cu totul alta, după alegeri spune alta, că, adică, va fi al tuturor. Eu gândesc că nu va avea încotro, mai este Parlamentul, republica e parlamentară şi posibil să intre în voie tuturor. Dar aceasta ca să avem relaţii şi cu Rusia, să-şi ducă lumea care munceşte mărul şi vinul, poftim, e foarte bine. Dar el e prea categoric, că adică: „Nu Uniunea Europeană”. Dar de ce nu? Şi cu Rusia, şi cu Uniunea Europeană, cu toţi trebuie să fim prieteni.”

Europa Liberă: S-a dus această duşmănie în societatea moldavă de către politicieni?

„Desigur că da. De atâta că e cursul european. Doar vede toată lumea că ne ajută, văd că ne dau românii, că ne dă Uniunea Europeană, totuna cu Rusia. Și aceasta e lumea necărturară, eu aşa socot, şi neinformată.”

Europa Liberă: Acum domnul Dodon este preşedintele dumneavoastră?

„Nu.”

„Nu. Nu.”

„Nu. Nicidecum.”

„Pentru mine nici nu trag nădejde la dânsul. El amuş se sfădeşte cu ucrainenii, amu se ceartă cu românii. Dodon amuş se ceartă cu Europa şi nici nu vei avea unde te duce.”

„Vei creşte un morcov, o ceapă şi tot le vei vinde moldoveanului.”

„Le vei mânca tot tu şi gata. Trebuie să ne mai gândim la export.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a promis să declanşeze alegeri parlamentare anticipate. Ce ziceţi, e timpul să fie ales un nou Parlament, noi deputaţi?

„Decât vor umbla ei cu schimbările acestea, cu alegeri anticipate, o grămadă de bani se duc în alegerile acestea... Şi aş zice că principalul e să se împace ei împreună şi să facă ordine în ţară la noi.”

Europa Liberă: Pentru Maia Sandu ce mesaj aţi avea?

„Să fie curajoasă şi să lupte mai departe măcar în Parlament şi pe urmă... E tânără, aşa că viitor este, perspectivă.”

***

Să ajungă la Preşedinţie şi să ceară pocăinţă poporului, este sugestia pe care i-o face lui Igor Dodon fostul consilier prezidenţial, Victor Grebenșcicov, originar din Siberia, dar stabilit în Republica Moldova de mai mult timp, posedând bine limba română şi care aproape 20 de ani a fost membru al Partidului Popular Creştin Democrat.

Victor Grebenșcicov: „Dacă ar putea să devină al tuturor, ar trebui. Şi îmi pare bine că dumnealui, chiar în prima declaraţie după terminarea votării, a spus că va tinde să devină preşedinte al tuturor. Dar pentru acest lucru dumnealui trebuie să facă mult, pentru că, spre deosebire de mulţi candidaţi, dumnealui are relaţii foarte tensionate cu anumite pături ale societăţii. În locul lui, aş cere scuze, de exemplu, de la unionişti, care constituie vreo 20% din populaţie şi care au fost calificaţi de dumnealui drept pasibili de pedepse penale.”

Europa Liberă: Sau a promis că va scoate în afara legii curentul acesta unionist.

Victor Grebenșcicov: „Aşa e.”

Europa Liberă: Deşi ei sunt înregistraţi la Ministerul Justiţiei.

Victor Grebenșcicov: „Acest curent şi-a dovedit dreptul la viaţă, inclusiv la instituţii internaţionale. Deci, ei activează în conformitate cu legea. Şi în Republica Moldova, care a fost cândva ruptă de ţara ei de origine, acest curent este nu numai legal, dar şi moral. Încercarea de a-l scoate în afara legii este un lucru foarte periculos. Și aici Igor Dodon trebuie să facă multe ca să stabilească relaţii normale cu unioniştii.

În afară de aceasta, dumnealui atentează nu numai la drepturile unioniştilor, dar şi la drepturile tuturor celor care au mai multe cetăţenii, inclusiv cetăţenia rusă. Pentru că dumnealui a declarat că aceste persoane nu au ce căuta în organele de stat. Eu respect dreptul domniei sale de a-şi alege cabinetul în care să fie toţi, în exclusivitate, cetăţeni ai Republicii Moldova. Dar să extindă această discriminare asupra tuturor instituţiilor de stat este un lucru ilegal, de asemenea.”

Europa Liberă: Tot domnul Igor Dodon a promis să intervină şi în procesul educaţional, precum că limba română şi istoria românilor ar trebui să se transforme în disciplină, obiectul Limba moldovenească şi Istoria Moldovei. Încă pe timpul guvernării comuniştilor lucrul acesta l-a încercat şi fostul preşedinte de atunci Voronin, a adus lume în piaţă, protestele au durat luni în şir şi nu i-a reuşit guvernării comuniste să se implice în procesul educaţional. Ar avea mai multe şanse domnul Dodon?

Victor Grebenșcicov: „Ar avea şi mai puţine şanse, că în această perioadă a crescut o nouă generaţie, care ştie care sunt adevărurile istorice. Şi încercarea de a porni iarăşi pe calea moldovenismului de tip stalinist nu va avea nicio şansă de izbândă. Aici dumnealui ar risca foarte mult, dar cred că nu va ajunge la aşa ceva. Pentru că, mai întâi, dumnealui ştie foarte bine limba română şi, bineînţeles, ştie cum ea se numeşte corect, ştie care este istoria adevărată. Şi vreau să reamintesc că organizaţiile lingvistice internaţionale au scos din registru această denumire încă în anul 2000.”

Europa Liberă: Politica externă şi atribuţiile preşedintelui, să străduim şi asupra acestui aspect. Domnul Dodon încearcă să spună că pe timpul mandatului său relaţiile Republicii Moldova vor fi mult mai strânse cu Federaţia Rusă. În anumite cazuri a spus că ar putea să denunţe Acordul de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană. După aceasta şi-a mai temperat declaraţiile şi a spus că, eventual, ar putea să pună această problemă la judecata cetăţenilor, să iniţieze un referendum. Iar plebiscitul este doar o iniţiativă a preşedintelui, pentru că, în cele din urmă, Legislativul decide, Republica Moldova rămâne să fie un stat cu regim parlamentar. Preşedintele poate să influenţeze asupra schimbării vectorului politicii externe?

Victor Grebenșcicov: „Poate să încerce să influenţeze. Dar, având în vedere că în Parlament în prezent forţele pro-europene sunt majoritare, aceste tentative vor fi lipsite de putere. Stabilirea unor relaţii cu Rusia, întreţinerea lor la un nivel normal este un lucru absolut firesc, dar aceasta nu înseamnă că Republica Moldova trebuie să abandoneze direcţia ei strategică pro-europeană.

Eu am şi mari rezerve faţă de ceea ce face dumnealui în relaţiile cu Ucraina. Trebuie să fie foarte atent, pentru că relaţiile de bună vecinătate cu Ucraina

Dumnealui şi-a permis unele declaraţii iresponsabile în privinţa Ucrainei...

sunt deosebit de importante pentru Republica Moldova. Dumnealui spune că vrea să rezolve problema transnistreană. Ar fi foarte bine. Dar fără aportul Ucrainei nu este real ca această problemă să fie soluţionată. Dar dumnealui şi-a permis unele declaraţii iresponsabile în privinţa Ucrainei. Și ucrainenii deja au reacţionat, când dumnealui era încă candidat.”

Europa Liberă: Atunci când a spus că anexarea Crimeei la Federaţia Rusă de jure e corectă, de facto, nimeni nu a recunoscut, cam aşa a spus el. Şi a trezit nedumerire şi chiar îngrijorare la Kiev.

Victor Grebenșcicov: „Şi proteste la Kiev. Dumnealui trebuie să fie foarte atent şi în relaţiile cu România, acele declaraţii iresponsabile că va retrage cetăţenia lui Traian Băsescu, de exemplu. Dumnealui ar putea să o facă, pentru că are suficiente împuterniciri în acest domeniu, ar fi însă o mare greşeală. Pentru că Traian Băsescu este un om care a condus România timp de opt ani şi merită tot respectul. Şi faptul că dumnealui se interesează de problemele Republicii Moldova este un plus pentru noi. Ar fi o insultă la adresa fostului preşedinte român retragerea cetăţeniei Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Victor Grebenșcicov, vă întreb ca fost consilier prezidenţial, ce sprijin ar putea să-i acorde Kremlinul lui Igor Dodon, dacă el tot insistă că atât de mult ar putea să contribuie la o evoluţie spectaculoasă a relaţiei moldo-ruse?

Victor Grebenșcicov: „Rusia ar putea să-i acorde sprijin. Deja i-a oferit acest sprijin, pentru că sunt sigur că masiva participare a cetăţenilor Republicii Moldova din Transnistria ar fi imposibilă fără recomandarea din exterior. Pentru că în republica autoproclamată nici pasărea nu zboară fără permisiunea lui Şevciuk şi a serviciilor speciale transnistrene. Şi Rusia ar dori ca dumnealui să transforme toată Republica Moldova după modelul Transnistriei. Pentru că Rusia ar avea de câştigat, dacă Republica Moldova ar avea un comportament politic asemănător, să zicem, Armeniei: să fie în blocul militar al unor ţări din CSI, să permită amplasarea unei baze militare.

Aceste lucruri Rusia le-ar putea înfăptui în condiţii legale, fără a se baza pe o republică nerecunoscută pe plan juridic. Şi speră foarte mult ca Igor Dodon să declanşeze acest proces. Dar puterea preşedintelui este limitată şi foarte mult va depinde de poziţia Parlamentului. Şi, de fapt, evenimentul politic principal vor fi alegerile parlamentare, anume ele ar putea să schimbe orientarea strategică a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Igor Dodon ar avea datorii faţă de Federaţia Rusă? Şi cât de mult ar putea el să acţioneze aici, ca să nu provoace majoritatea cetăţenilor? Totuşi, aproape 50% nu l-au votat.

Victor Grebenșcicov: „Aproximativ o jumătate din populaţie îl susţine pe Igor Dodon. În ce priveşte plata, plata în politică întotdeauna se face. Chiar în Găgăuzia Irina Vlah a fost promovată de Igor Dodon şi acum a plătit foarte bine pentru această promovare. 99% din votanţi l-au susţinut pe Dodon, ceea ce, de fapt, în prezent e posibil numai în Coreea de Nord. Este un număr absolut nefiresc, pentru că nu sunt sigur că 99% din populaţia Găgăuziei susţin administrația Irinei Vlah. Deci, această cifră a fost mult lustruită, fără doar şi poate.”

Europa Liberă: Administraţia de la Tiraspol, precum şi cea de la Comrat, au agende formate la Moscova, iar Igor Dodon se angajează să găsească o soluţie pentru criza transnistreană. Va putea rezolva conflictul transnistrean în favoarea Republicii Moldova domnul Dodon, promiţând acest lucru? A vorbit foarte mult despre federalizarea Republicii Moldova, iar unii experţi au zis că o federalizare ar însemna o transnistrizare a Moldovei.

Victor Grebenșcicov: „Da. Şi, în caz, dacă se va încerca federalizarea Republicii Moldova, va apărea imediat un al treilea subiect, Găgăuzia. Întrucât, conform dreptului internaţional, Găgăuzia are mai mult drept la autonomie decât Transnistria. Pentru că în Găgăuzia locuieşte o altă etnie cu o altă limbă, cu o altă cultură, istorie, în timp ce în Transnistria este o populaţie mixtă tot moldovenească. Până şi separatiştii nu ascund acest lucru, numindu-şi formaţiunea republica moldovenească nistreană. Deci, apar trei subiecţi. Pot să apară şi mai mulţi.

Eu admit să fie un subiect raionul Taraclia, de exemplu, cu toate că până acum taraclienii, bulgarii din Republica Moldova, în ansamblu, au fost foarte corecţi, din acest punct de vedere. Pot fi anumite destabilizări şi în nordul ţării. Deci, o federalizare pentru Republica Moldova este un lucru foarte riscant.”

Europa Liberă: A încercat domnul Voronin cu planul Kozak.

Victor Grebenșcicov: „Da. Şi el nu a izbutit. Ar fi bine ca acest plan să fie propus de Chişinău şi de Tiraspol. Pentru că noi, de exemplu, am rezolvat problema găgăuză fără implicarea altor părţi. Dacă se implica cineva, nu o rezolvam până acum. Este foarte important ca să fie doi subiecţi în timpul acestor negocieri. Implicarea Moscovei ori a altcuiva va face mai dificile aceste tratative, pentru că fiecare va dori să câştige ceva.

Ar fi bine ca dumnealui să întreţină legături permanente cu administraţia transnistreană, să încerce să rezolve probleme, mai ales, ale cetăţenilor. Pentru că cei din Transnistria au suficiente probleme. Avem şi noi, nu putem circula liber, spre deosebire de cei din Transnistria, pe malul stâng. Sunt şi alte probleme legate de actele de studii, de mass-media ş.a.m.d. Dar rezolvarea problemei e posibilă numai dacă documentul propus va fi bun atât pentru Chişinău, cât şi pentru Tiraspol.”

Europa Liberă: Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a şi reacţionat după ce Igor Dodon a făcut această declaraţie referitoare la federalizare şi a spus că intenţia celor din stânga Nistrului este doar să se alipească Federaţiei Ruse şi punctum.

Victor Grebenșcicov: „El nu a fost sincer până la capăt. Intenţia lor e să menţină situaţia actuală, când ei, de fapt, nu se supun nimănui. Și, bineînţeles, chiar federalizarea deja va extinde câmpul juridic, câmpul legal şi ei nu vor putea să facă orice. Cu atât mai mult, incorporarea în Federaţia Rusă va transforma această zonă într-un subiect cu competenţe limitate şi ei vor depinde total de Rusia. Deci, pentru orice lider din Transnistria e bine să se păstreze statu-quo-ul.”

Europa Liberă: Parteneriatul strategic dintre Republica Moldova şi Rusia, pe care mizează Igor Dodon, la ce s-ar reduce?

Victor Grebenșcicov: „Pentru Republica Moldova sunt foarte importante, în primul rând, relaţiile economice cu Rusia şi cele culturale. Cele culturale au importanţă deosebită pentru minoritatea rusă, de exemplu, şi ele se menţin la un nivel bun. Chiar cu câteva zile în urmă am fost prezent la unele manifestări cu participarea domnului Şvidkoi, care este consilier al lui Putin în problemele de colaborare internaţională. Şi aceste relaţii culturale, a fost şi un festival al filmului rus şi multe alte lucruri, creează anumit confort psihologic pentru minoritarii ruşi.

Deci, în aceste domenii domnul Dodon ar putea să promoveze acest parteneriat – economie, cultură, relaţii umanitare. În privinţa colaborării politice pot fi relaţii bune, dar depinde foarte mult ca Rusia să trateze Republica Moldova de la egal la egal.”

Europa Liberă: Potrivit lui Igor Dodon, vizita pe care o va întreprinde la Moscova, după ce va fi învestit în funcţie, va avea ca scop soluţionarea a două probleme în cooperarea bilaterală şi anume anularea interdicţiei la importul de produse moldoveneşti şi atitudinea faţă de cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în Federaţia Rusă. El nu exclude necesitatea desfăşurării unor negocieri în format trilateral – Republica Moldova, Rusia, Uniunea Europeană. Va reuşi să obţină acest lucru?

Victor Grebenșcicov: „Intenţia este binevenită. Pentru că relaţiile economice bune au o importanţă vitală pentru Republica Moldova. Şi, bineînţeles, soarta lucrătorilor noştri tot are multă importanţă, pentru că sunt în număr mare în Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Domnule Grebenșcicov, dumneavoastră aţi votat pentru Igor Dodon?

Victor Grebenșcicov: „Nu. Cu toate că a fost vot secret, pot să spun că nu am votat.”

Europa Liberă: El poate fi preşedintele dumneavoastră?

Victor Grebenșcicov: „Trebuie să se pocăiască. Și atunci i se pot ierta păcatele.”

***

Igor Dodon, la fel ca republicanul de 70 de ani, Donald Trump, om de afaceri, miliardar, care a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii, urmând să devină al 45-lea preşedinte american, a promis să fie preşedintele tuturor cetăţenilor. Care sunt asemănările şi deosebirile acestor declaraţii făcute la Chişinău şi la Washington l-am întrebat pe Vadim Brînzan, care are 20 de ani de activitate în Statele Unite ale Americii.

Vadim Brînzan

Vadim Brînzan

Vadim Brînzan: „În Statele Unite ale Americii orice preşedinte ales devine preşedinte al întregului popor. Şi aceasta se întâmplă indiferent dacă a acumulat persoana respectivă votul necesar popular sau numărul necesar de electori pentru a câştiga. Indiferent cine candidează, candidatul republican sau candidatul din partea Partidului Democrat, ei candidează de pe aceeaşi platformă, care îi uneşte pe toţi.

Da, sunt diferite viziuni despre politica externă a ţării, de exemplu, însă problema principală care îi îngrijorează pe oameni în orice ţară, în orice societate, este economia, cum vom trăi noi azi, care este siguranţa în ziua de mâine, suntem siguri, vom avea de lucru, care este calitatea infrastructurii, care este calitatea sistemului de educaţie, a sistemului de ocrotire a sănătăţii etc. Aceasta este o platformă care îi uneşte pe toţi oamenii. Indiferent cine câştigă în alegeri, câştigă o viziune, însă scopul este acelaşi, de a face viaţa oamenilor mai bună. De aceea, indiferent cine câştigă în acest scrutin în Statele Unite ale Americii, preşedintele nou ales e preşedinte al întregului popor.”

Europa Liberă: Poate fi valabil şi pentru Republica Moldova acest lucru?

Vadim Brînzan: „Din păcate, nu poate fi valabil. Şi declaraţia domnului Dodon că va fi preşedinte al întregului popor este o declaraţie copiată sau o încercare de a mima ceea ce spun liderii occidentali atunci când sunt aleşi. Nu poate, deoarece vine pe o platformă care nu îi adună pe oameni împreună. El vine pe o platformă care îi separă pe oameni.”

Europa Liberă: De ce îi separă şi nu îi uneşte?

Vadim Brînzan: „Deoarece societatea noastră, care este şi aşa dezbinată şi a fost dezbinată pe parcursul a 25 de ani pe diferite criterii...”

Europa Liberă: Şi aceste alegeri au arătat cât de polarizată rămâne a fi societatea.

Vadim Brînzan: „Nu trebuie să o polarizăm și mai tare. În aceste alegeri s-a vorbit iarăşi despre vector – vectorul european, vectorul pro-estic, pro-Rusia etc. Aceste lucruri îi separă pe oameni, îi dezbină încă mai tare. Prin urmare, cum Igor Dodon poate să reprezinte întreg poporul, când vectorul spre care se deplasează este pro-estic şi o bună parte, dacă nu majoritatea oamenilor din Republica Moldova, se văd în marea familie a ţărilor europene? Este un antagonism de nerezolvat. Aceasta nu înseamnă că trebuie să trăim rău cu cineva. Nu.

Suntem o ţară mică, trebuie să trăim în pace şi cu unii, şi cu alţii. Însă relaţiile noastre cu toţi vecinii noştri şi cu toţi ceilalţi parteneri trebuie să se bazeze pe principiul care ne-ar aduce nouă beneficii. În primul rând, nouă, cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnul Dodon ar putea să spună că are segmentul său de electori, pentru care a făcut anumite promisiuni şi ar trebui să onoreze acele făgăduieli pe care le-a făcut în campania electorală. Iar pe de altă parte, când a zis că se declară preşedintele tuturor, ar trebui să ia în calcul şi doleanţele celeilalte majorităţi a societăţii moldave.

Vadim Brînzan: „Aşa e. Şi cum exact are de gând să o facă? Unica platformă care îi adună pe oameni, care este comună pentru toţi, este platforma economică.”

Europa Liberă: Şi ce ar trebui să se întâmple în Republica Moldova ca să se solidarizeze societatea, pornind de la dimensiunea economică?

Vadim Brînzan: „Trebuie să vină o nouă forţă politică care nu se focusează pe tot felul de vectori, dar se focusează pe ceea ce îi doare pe oameni, îi doare economia. O nouă clasă politică care s-ar focusa pe doleanţele oamenilor, care ar fi independentă din toate punctele de vedere.”

Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova vor pensii şi salarii mari, vor un trai decent. Iată, vorbind despre acest segment economic, de unde trebuie să se repornească lucrurile, ca în stat să existe economie care să genereze venituri pentru cetăţenii care sunt în aşteptarea acestei prosperităţi?

Vadim Brînzan: „Pentru ca noi toţi în Republica Moldova să începem a duce un mod de viaţă decent, este necesar ca cei care vin la conducere, guvernanţii noştri, să aibă o viziune de dezvoltare a ţării pe 20 de ani. Să ştim exact în care parte noi trebuie să mergem, care este avantajul nostru competitiv pe piaţa internaţională, ce putem să facem.”

Europa Liberă: Domnul Dodon este economist, el cred că stăpâneşte mai bine ca oricine realităţile economice din statul acesta.

Vadim Brînzan: „Nu pot să judec referitor la aptitudinile domniei lui în calitate de economist. Pot doar să comentez anumite lucruri pe care le-a făcut şi care, din punct de vedere economic, nu au niciun sens. De exemplu, acel contract vestit dintre Moldovagaz şi Gazprom, prin care noi, cetăţenii de pe malul drept al Nistrului, trebuie să achităm datoriile cetăţenilor de pe malul stâng al Nistrului numai din motiv că, chipurile, suntem un stat integru. Deci, noi trebuie să achităm miliardele de dolari care s-au acumulat pe malul stâng. Nu mi-e clar de ce s-a făcut acest lucru. Şi nu mai vorbesc despre procesul de privatizare despre care cu toţii ştim cum a derulat.”

Europa Liberă: Dar Transnistria trebuie readusă, de facto, în componenţa Republicii Moldova?

Vadim Brînzan: „Bineînţeles, însă acest proces trebuie să fie bazat pe integrarea economică, în primul rând. Atunci când transnistrenii vor vedea că la noi economia s-a relansat, că se luptă, într-adevăr, cu corupţia, că viaţa oamenilor de pe partea dreaptă a Nistrului este mult mai bună, atunci această reintegrare va avea loc de la sine. Iarăşi, totul se bazează pe economie, pe doleanţele oamenilor. Evident că politicienii au încercat să ne dezbine din nou pe diferite motive, de limbă, de cultură etc., însă economia câştigă. Până la urmă, viaţa oamenilor câştigă. Ceea ce îi aduce pe oameni împreună este economia.”

Europa Liberă: Cetăţenii din stânga Nistrului au votat la scrutinul prezidenţial. Acum cel care a ajuns preşedinte, într-un fel, are anumite obligaţiuni şi faţă de aceşti alegători.

Vadim Brînzan: „Corect. Şi vrem să vedem cum aceste obligaţiuni preşedintele nou ales are de gând să le îndeplinească. Mie nu mi-e clar până acum. Pe de o parte, noi afirmăm că organele de stat ale Republicii Moldova nu controlează ceea ce se întâmplă în partea stângă a Nistrului, pe de altă parte, noi trebuie să-i reprezentăm. Şi iese un fel de joacă într-o singură direcţie: ei vin şi ne aleg nouă preşedintele, ei se folosesc de gazul rusesc, nu-l plătesc şi noi trebuie să-l achităm. Tare interesant iese. Din punct de vedere economic, nu are niciun sens. Din punct de vedere politic, nu are niciun sens. Să-i dorim succes. Să vedem cum are de gând să le rezolve.”

Europa Liberă: Ca şef de stat, aţi spus că ar trebui prioritar să pună problema economică, situaţia din economie.

Vadim Brînzan: „Exact. Să vină cu o viziune de dezvoltare economică a Republicii Moldova pentru o perioadă de 15-20 de ani. Viziune care ar fi bazată pe o analiză foarte concretă a ceea ce se întâmplă în lume. Da, poate el nu are împuterniciri de a executa viziunea sa, însă trebuie să vină cu aşa o viziune, să o comunice oamenilor, ca oamenii să ştie că acum ne aflăm aici, dar trebuie să fim acolo peste 15-20 de ani.”

Europa Liberă: Şi nu poate intra în contradicţie cu politica promovată de deputaţi sau de miniştri, de guvern?

Vadim Brînzan: „Orice preşedinte poate intra în contradicţie cu politica promovată de celelalte organe ale puterii de stat. Şi aceasta e normal în orice ţară, aceasta se întâmplă. Pur şi simplu, nu trebuie să existe antagonisme, nu trebui să existe ultimatumuri. Până la urmă, toţi trebuie să meargă şi să găsească un numitor comun care ar duce spre dezvoltare la noi acasă.”

Europa Liberă: Promisiunea domnului Dodon că va provoca alegeri parlamentare anticipate este aşteptată de către societate să fie onorată?

Vadim Brînzan: „Societatea doreşte ca cei aleşi să-i reprezinte. Şi la moment Parlamentul nu este reprezentativ absolut deloc. Domnul Dodon zice că are de gând să provoace aceste alegeri anticipate, dar nu mi-e clar cum, că nu are împuterniciri. Eu cred că, pur şi simplu, este o declaraţie care nu are conţinut.”

Europa Liberă: Intră Moldova pe făgaşul normalităţii, odată cu alegerea preşedintelui de către cetăţeni?

Vadim Brînzan: „Din păcate, cred că lucrurile se vor înrăutăți. Dezbinarea în societate va creşte şi mai mult. Cei care se gândeau să plece vor pleca. Cei care erau pe gânduri: „Nu ştiu, poate să mai stau puţin” deja îşi împachetează valizele. Dacă aşa continuă şi mai departe, peste patru ani mi-e frică că nu vom avea cu cine vota.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG