Linkuri accesibilitate

Pensiile speciale sunt o prerogativa națională, care rămîne în afara legislației europene.

In multe tari occidentale – intr-o majoritate, de fapt - militarii si unii functionari publici sunt privilegiati in materie de pensii si beneficii ulterioare iesirii la pensie. In Franta, de pilda, unde in urma reformei legii pensiilor e nevoie de 40 de ani de cotizatii la fondurile sociale pentru a avea dreptul la o pensie completa, un militar poate iesi la pensie dupa numai 15 ani de serviciu. Sigur, pensia unui subofiter care se retrage dupa numai 15 ani de activitate este foarte mica pentru occident, plasandu-se sub bara de 1000 de euro pe luna, insa „pensionarul” militar francez poate cumula asta cu o activitate suplimentara. El se poate angaja cu contract oriunde doreste, dupa iesirea la pensie, cumulandu-si astfel veniturile. Situatia este insa valabila numai in cazul subofiterilor. Gradele superioare trebuie sa cotizeze 25 de ani pentru a iesi la pensie si, dat fiind ca pensia unui colonel francez poate ajunge la 3000 de euro, ofiterii nu au voie sa cumuleze asta cu o noua slujba.

In majoritatea tarilor occidentale, chiar si sotia unui militar are, la randul ei, dreptul la o pensie, sub anumite conditii. In unele tari, cei doi trebuie sa fi fost casatoriti cel putin 10 ani pentru ca sotia sa poata primi o pensie. În SUA, de asemenea, militarii se pot pensiona după 20 de ani de serviciu activ, beneficiind de o pensie, dar putând în acelaşi timp să exercite şi o activitate remunerată.

Mai mult, in caz de divort dupa iesirea la pensie, tribunalul ii poate acorda sotiei despartite o parte din pensia militarului. In general – desi calculul poate varia de la un stat la altul -, sotia primeste jumatate din pensia calculata pentru numarul de luni in care cei doi au fost casatoriti.

În Ungaria, din cele 10 milioane de locuitori, trei milioane sunt pensionari. Chiar şi aşa, şi Budapesta aplică un regim preferenţial pentru militarii ieşiţi la pensie.

Şi guvernul de la Roma privilegiază pensionarii proveniţi din armată. Militarii, alături de lucrătorii din căile ferate, se pot pensiona la 57 de ani. Sigur, nu mai este de actualitate scandalul care a durat până în anii ‘90, generat de faptul că unele categorii de angajaţi ai serviciului public, printre care şi militarii, puteau ieşi la pensie după doar 14 ani, 6 luni şi o zi de activitate. Totuşi, reformele care au urmat au perpetuat o serie întreagă de privilegii. Unele categorii de angajaţi din Marină, spre exemplu, au dreptul la pensionare anticipată la vârsta de 55 de ani, cu 10 ani mai devreme decât prevede legea pentru ceilalţi angajaţi italieni.

Uniunea Europeana nu intervine in felul in care sunt calculate pensiile militarilor, si nici ale functionarilor publici in general, toate acestea tinand de ceea ce se numeste in jargon european “subsidiaritate”, altfel zis dreptul fiecarui stat de a-si rezerva anumite sectoare ale legislatiei fara ca aceasta sa trebuiasca sa fie armonizata la nivel european. UE poate interveni numai acolo unde constată anumite discriminari, ceea ce a facut recent in Grecia. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a avertizat Grecia ca practica o forma de discriminare permițînd femeilor care lucreaza in fortele armate sa iasa mai devreme la pensie decat barbatii.

*********

Guvernul Republicii Moldova promite o reformare radicala a sistemului de pensii. Primele intervenții vizează deja angajaţii structurilor de forţă, inclusiv militari. Ei fac parte din categoria celor care beneficiază de condiţii şi modalităţi speciale de stabilire a pensiilor. Militarii se pensionează mai devreme, la 45-50 de ani. Pensia lor poate atinge cota de 75 la sută din salariu, adică de trei ori mai mare faţă de pensia pe care o au majoritatea vârstnicilor. De avantaje similare se bucură şi alţi funcţionari, cum ar fi judecătorii, procurorii, deputații, membrii guvernului, aleşii locali şi colaboratorii vamali. Numai că angajaţii structurilor de forţă, spre deosebire de alţi privilegiați, nu cotizează la sistemul de pensii chiar dacă se alimentează din el. Deşi reprezintă doar 3 la sută din numărul total de pensionari, pentru ei se cheltuie 10 la sută din fondul de pensii.

Pentru a reduce această diferența, numită de unii mostră de inechitate socială, Guvernul a propus uniformizarea pensiilor angajaţilor structurilor de forţă, precum şi majorarea vârstei de pensionare în medie cu cinci ani pentru militari.

Aceste categorii vor intra treptat în sistemul unic de pensii gestionat de Casa Naţională de Asigurări Sociale. Instituţia va prelua începând cu 1 ianuarie 2017 procesul de calculare şi achitare a pensiilor pentru angajaţii structurilor de forţă. Această sarcină revine actualmente unor subdiviziuni specializate la nivel de instituţii de forţă. După unificare acestea se vor lichida si astfel se vor mai obţine nişte economii.

Propunerea guvernamentală a stârnit o rezistenţă oarecum firească din partea structurilor de forţă chiar dacă nu prevede deocamdată modificarea pensiilor şi nici nu-i impune pe angajaţii acestor structuri să contribuie prin impozite la sistemul de pensii. Aceste măsuri nepopulare sunt însă inevitabile şi vor fi puse în aplicare, a sugerat Ministra Muncii, Stela Grigoraş.

Concepţia reformei sistemului de pensii a Guvernului prevede măsuri similare şi pentru celelalte categorii de funcţionari care se bucură în prezent de facilităţi. Executivul se angajează să unifice vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare pentru toate categoriile de pensionari. În consecinţă, ar urma să se reducă şi diferenţele majore între mărimile pensiilor.

Experţii nu se încumetă deocamdată să anticipeze dacă va exista curaj şi voinţă politică pentru a optimiza pensiile judecătorilor, bunăoară, care s-au dublat în ultimul an.

Renunţarea la pensiile speciale de care se bucură funcţionarii este o măsură inevitabilă pentru a salva sistemul de la un foarte probabil colaps, consideră mai mulţi experţi, între ei Corina Gaibu, de la Institutul „Viitorul”:

„De mai mulţi ani insistăm să fie scoase aceste pensii speciale. Ei trebuie să aibă un salariu care să le asigure un trai decent, dar pensia trebuie să fie calculată de rând cu toată lumea. Să nu le fie calculate nişte pensii privilegiate de peste 70 la sută comparativ cu 40 la sută pentru lumea simplă. Nu e normal să le fie acordate tot felul de facilităţi. Sigur că va exista foarte multă presiune din partea celor care beneficiază de aceste pensii speciale.”

Aceste măsuri nepopulare ar trebui să fie însoţite însă şi de majorări salariale în sectorul public, crede experta de la centrul Expert-Grup, Tatiana Savva:

„Reforma sistemului de pensionare nu poate fi văzută separat de cea din sistemul de salarizare în sistemul public. Nu cred că un militar care până acum a primit un salariu de trei mii de lei, să admitem, şi va trebui să achite contribuţii de 27 la sută în bugetul de stat, va dori să rămână în sistemul public. Au fost propuse măsuri dar care, din păcate nu au fost realizate, la capitolul salarizare prin care se propunea o creştere a veniturilor comensurabilă pierderilor. Acest lucru nu a fost realizat fie din cauza lipsei stabilităţii politice, fie a celei bugetare. Nu putem să venim cu măsuri necesare la sistemul de pensii, fără măsuri la fel de necesare în sistemul de salarizare. În caz contrar, riscăm să rămânem fără angajaţi în sectorul public.”

Un grup de deputaţi democraţi au propus recent un proiect de lege care prevede acordarea de pensii pentru vechime în muncă magistraţilor Curţii Constituţionale. Iniţiativa pare să meargă pe contrasens cu promisa reformă a sistemului de pensii, notează unii experţi, chiar daca e vorba de un număr minim de beneficiari, în comparație cu zecele de mii de pensionari privilegiați.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG