Linkuri accesibilitate

Iurie Hurmuzachi: „Accesarea pieţelor, comercializarea producţiei agricole sînt probleme majore pentru agricultori”


Iurie Hurmuzachi

Iurie Hurmuzachi

Interviul dimineții cu directorul adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor „AGROInform”.

Nu sta că-ţi stă norocul – aceasta pare să fi fost principala concluzie, după discuţiile purtate, pentru participanţii la o conferinţă internaţională intitulată „Retail-ul și Exportul Produselor Horticole Proaspete”. Peste 120 de producători, comercianți angro și cu amănuntul, experți și reprezentanți ai importatorilor, rețelelor de supermarketuri au discutat despre ce-ar fi bine să aibă, dar au mai puţin producătorii agricoli moldoveni în drumul lor spre consumator. O convorbire la această temă cu Iurie Hurmuzachi, director adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor „AGROInform”.

Europa Liberă: O conferinţă internaţională, aşadar, a întrunit miercuri producători, comercianți angro și cu amănuntul, exportatori, experți și reprezentanți ai importatorilor, ai rețelelor de supermarketuri ş.a.m.d. care au discutat despre problematica vânzărilor şi exportului fructelor şi legumelor. Surprinde, dle Hurmuzachi, în primul rând poate, faptul că – aşa cum se precizează – a fost primul for de acest fel. Asta în condiţiile în care problema este mai mult decât veche. Cum de s-a întâmplat că până acum n-a fost nicio reuniune în acest format?

Iurie Hurmuzachi: „Aţi menţionat absolut corect că este prima conferinţă internaţională de acest gen. Problema este una foarte veche într-adevăr, dar este actuală şi continuă. Accesarea pieţelor, comercializarea producţiei agricole este o problemă majoră pentru agricultori şi este problema despre care se discută în primul rând când vorbim despre problematica în agricultură. Abordarea privind accesarea pieţelor este în dezvoltare continuă. Au fost întreprinse şi alte măsuri de accesare a pieţelor. De exemplu, avem un prim sistem informaţional marketing pentru agricultori care a fost lansat încă în anul 2003. Au fost multe alte mecanisme încercate, lansate pentru accesarea pieţelor.

Am ajuns la concluzia că trebuie să încercăm, pornind de la experienţa internaţională, să organiza un astfel de forum. Pentru a participa la un astfel de forum fermierii, agricultorii trebuie să fie pregătiţi. Trebuie să aibă o producţie competitivă şi trebuie să vină cu o ofertă concretă pentru reţelele sau pentru acei cumpărători care participă la acest forum. Am considerat că suntem deja mai puţin sau mai mult pregătiţi pentru un astfel de exerciţiu şi am organizat primul eveniment de aşa gen în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce şi-au propus organizatorii prin această reuniune şi ce din cele discutate au limpezit oarecum lucrurile ca să poată să se ajungă la bune practici?

Iurie Hurmuzachi: „Ne-am propus câteva obiective. În primul rând, noi am testat lucrurile în teritoriu. În prima fază a proiectului respectiv, iniţiat şi lansat de către ONU, FAO şi BERD, am organizat trei seminare regionale în trei raioane (Cahul, Nisporeni şi Hânceşti) la care au participat trei experţi din partea FAO din Italia, Ucraina şi Rusia. Am avut şi experţi independenţi din Italia, dar şi experţi naţionali. Am discuta despre două probleme. Am vorbit despre tehnologiile noi, moderne şi care pot fi aplicate în Republica Moldova pentru sporirea competitivității producţiei agricole.

Cea de-a doua probleme discutata a fost identificarea noilor pieţe. Experţii au menţionat pieţe concrete care ar fi gata să primească şi să cumpere producţia autohtonă, din Republica Moldova. la fiecare din aceste seminare au avut un număr dublu de persoane interesate faţă de numărul de participanţi preconizat iniţial.

După aceste seminare am organizat conferinţa internaţională, în cadrul căreia au introdus un nou element, în afară de tehnologiile noi şi accesarea pieţelor, am invitat nouă reţele, cinci de peste hotare şi patru locale. Am organizat un forum comercial, după lucrările conferinţei, unde 38 de întreprinderi din Republica Moldova şi-au propus ofertele pentru reţelele respective. Au lucrat unul la unu. A fost un exercițiu interesant. Fermierii, dar şi reţelele care au participat au rămas foarte mulţumiţi pentru că au stabilit primele contacte şi relaţii în baza ofertelor concrete.”

Europa Liberă: Câţi dintre fermierii care au participat vor beneficia la modul practic de aceste oferte?

Iurie Hurmuzachi: „Lucrările forumului s-au finalizat aseară destul de târziu. A fost un sistem de conveier. Împreună cu colegii am monitorizat cu strictețe timpul pentru că aveam timp foarte limitat pentru o mulţime de doritori să vină cu oferte în faţa acestor reţele. Astăzi urmează să facem bilanţul. Aleatoriu pot să va aduc câteva exemple. Astăzi o anumită cantitate de struguri pleacă către o reţea din Odesa, contractul a fost semnat aseară. O altă întreprindere a semnat contract de comercializare directă cu o reţea locală, cu care lucra şi mai înainte, dar prin intermediari. Sunt doar câteva exemple proaspete.”

Europa Liberă: Specialişti vorbitori la conferinţă s-au referit la mai multe oportunități, interne şi externe care s-ar putea deschide pentru fermierii moldoveni. Vedem primele exemple. Dar ce a împiedicat până acum producătorul să fructifice aceste oportunități?

Iurie Hurmuzachi: „Cred că trei lucruri: lipsa de informații, oferta care este formată din cantitate şi calitatea producției sau competitivitatea. A trebuit să lucrăm destul de mult ca astăzi să spunem că avem așa numite focare în Republica Moldova, în sensul bun al cuvântului. Avem cazuri de succes, cazuri de aplicare a tehnologiilor și obținerea producției competitive. Accentuez că este vorba deocamdată de focare, de cazuri separate, nu putem vorbi despre agricultura în ansamblu. La acest capitol mai avem mult de lucru.”

Europa Liberă: Majoritatea producătorilor moldoveni insistă în continuare mai mult pe cantitate decât pe calitate?

Iurie Hurmuzachi: „Unul din rezultatele embargourilor pe care le-am avut la mai multe tipuri de produse este că a impus agricultorii să se gândească nu doar la cantitate, pentru că poţi obţine cantitate, dar să nu poţi comercializa producţia din motivul lipsei calităţii. Acum accentul se pune din ce în ce mai mult pe calitatea producţiei dacă ne dorim să vindem. Asta ne impune piaţa.”

Europa Liberă: Se insistă foarte mult, aşa cum aţi spus, pe creşterea calităţii, pe inovaţii, ingeniozitate la capitolul promovare a mărfurilor, dar toate acestea costă şi destul de mult uneori. În condiţiile în care fermierii moldoveni primesc subvenții mult sub cele, inclusiv ale vecinilor, cum ar putea deveni ei competitivi în raport cu aceştia?

Iurie Hurmuzachi: „Nu este simplu, desigur. Dacă e să facem comparație între nivelul de subvenţionare din Republica Moldova şi cel din statele vecine, mai ales cele din UE, desigur că diferenţa este foarte, foarte mare. Agricultorilor noştri le vine foarte greu, în aceste condiţii, să facă faţă cerinţelor şi să sporească competetivitatea producţiei în raport cu cei din alte ţări care primesc suport financiar enorm din partea statului şi din partea UE. Noi nu avem de ales, însă.

Agricultura este ramura principală a ţării şi nu avem ceva mai important decât agricultura. Este o ramură strategică. Trebuie să folosim toate oportunităţile, în afară de subvenţiile acordate de către Guvern. Avem un şir de proiecte care vin în suportul agricultorilor. Ei trebuie să cunoască toate oportunităţile care sunt ca să poată accesa fonduri fie credite mai ieftine, fie granturi, fie asistenţă tehnică ş.a.m.d.

Pot să vă aduc şi un exemplu. În acest an am început implementarea unui proiect - dezvoltarea lanţului valoric, inclusiv în horticultură, în Armenia, Georgia, Kazahstan şi Republica Moldova. Noi suntem organizaţia aplicantă care implementează acest proiect în Moldova şi în paralel în ţările menţionate. Proiectul ţine de acordarea suportului pentru grupele formale şi neformale de fermieri mici, accentuez mici, care nu prea au avut acces până acum la fonduri. Urmează să formalizăm în Moldova în jur de zece grupe care vor trece toate etapele necesare de asistenţă tehnică pentru formalizarea lor şi includerea în lanţul valoric. În al treilea an de realizare a proiectului, grupele care vor demonstra performanţă vor beneficia de un grant investiţional pentru dezvoltare ulterioară.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG