La Adunarea Generală ONU de la începutul lunii, Republica Moldova a primit zeci de recomandări din partea mai multor țări pentru a asigura respectarea drepturilor umane pentru toți cetățenii. Autoritățile moldovene și-au luat o serie de angajamente în acest sens, care vor fi expuse într-un Plan național de acțiuni în domeniul drepturilor omului, ce va fi finalizat în martie 2017. Bunele practici internaționale au fost împărtășite de țările care au participat la Evaluarea Periodică Universală, la conferința din 22-23 noiembrie, care a avut loc la Chișinău. Relatează Natalia Sergheev.
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, egalitatea de gen, protecția împotriva discriminării sunt doar câteva dintre recomandările formulate la reuniunea de la Geneva. E cale lungă până la asigurarea lor totală, atâta timp cât nici măcar dreptul la consumul de apă potabilă nu este respectat pretutindeni, spune președintele Consiliului pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi asigurarea egalităţii, Ian Feldman.
„Eu înțeleg că atunci când vorbim despre protecția drepturilor omului apar și chestiuni politice, dar trebuie să înțelegem că există numai o singură cale de dezvoltare a RM și calea asta e incluziune, diversitate, respect recirpoc și acceptarea diversității. Minoritățile naționale și acest patchwork (amestecătură - n. aut.) de națiuni, de limbi, este bogăția noastră, comoara noastră, dar nu un impediment, o problemă. Trebuie să știm cum să valorificăm această bogăție.”
Suedia, cunoscută pentru modul în care venerează drepturile omului la nivel internațional, a sugerat autorităților moldovene să se îngrijeasca mai ales de interesele grupurilor de oameni marginalizați social. Reprezentanta ambasadei suedeze Anja Jahn Gunther:
„Moldova a luat în serios procesul de implementare a recomandărilor Evaluării Periodice Universale. Am fost bucuroși să vedem că două dintre cele patru recomandări ale noastre au fost luate în considerație. Și anume să se ratifice convenția Instanbul ce ține de lupta cu violența domestică, alături de recomandarea de asigurare a libertatății presei și a libertății de exprimare. Totuși, mai rămân problemele ce țin de minoritățile sexuale - un alt grup important, ale căror drepturi trebuie recunoscute și respectate.”
Reprezentanta OSCE Andreea Vesa spune că îndeplinirea angajamentelor va ajuta liderii politici să devină mai credibili în fața cetățenilor.
„E bine că se va lucra asupra unui Plan de acțiuni pentru drepturile omului descentralizat, care va fi susținut pe viitor și de un buget. Ne bucurăm de crearea unui organism de monitorizare alăturat biroului prim-ministrului pentru a monitoriza implementarea acestui plan. Însă e regretabil să vedem că Moldova nu a luat aminte la recomandarea despre ratificarea Cartei europene pentru limbi regionale și minoritare. Am dori să discutăm alături de alți parteneri care ar fi obstacolele existente, de ce Moldova nu poate semna acest document și cum ar putea ajuta OSCE.”
După elaborarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului în 2017, autoritățile vor avea la dispoziție patru ani ca să le pună în aplicare. Pentru a monitoriza acest proces, urmează a fi constituit un consiliu de coordonare, alcătuit preponderent din experți și ONG-iști, care va veghea punerea în practică a acțiunilor asumate de autorități.
Un pas înainte ar fi și alocarea unui buget dedicat acestui Plan, conchide Ian Feldman.
„Sunt recomandări. Chiar dacă sunt acceptate, nu sunt o obligațiune la nivel internațional. Aici este foarte important rolul societății civile, ONG-uri, și instituțiilor pentru protecția drepturilor omului (Consiliul, Oficiul Ombudsmanului) ca să motivăm statul, să motivăm punerea în practică a acestor recomandări. Trebuie chiar să împingem puțin mecanismul de coordonare, ca statul să fie mai motivat să implementeze.”
În cel mai recent raport al organizației care apără drepturile omului Amnesty International, Republica Moldova figurează drept stat care încă mai are restanțe la capitolele relelor tratamente, a torturii aplicate persoanelor aflate în custodia instituțiilor de stat, dar și respectarea drepturilor minorităților sexuale și etnice.
