Linkuri accesibilitate

Ambasadorii europeni responsabili cu proiectul Parteneriatului Estic s-au întîlnit la Chișinău cu oameni politici moldoveni.

Ambasadori europeni cu misiuni speciale, responsabili de ţările Parteneriatului Estic, s-au întâlnit astăzi la Chişinău cu reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare şi cu speakerul Andrian Candu. Lansat în 2009, proiectul Parteneriatului Estic al UE şi-a propus să sprijine şase foste ţări sovietice între care şi Republica Moldova. Vizita diplomaţilor europeni are la loc la scurt timp după victoria liderului socialist Igor Dodon în cursa prezidenţială, care în intervenţiile sale publice a promis între altele să iniţieze un eventual referendum în privinţa aderării la Uniunea Eurasiatică şi denunţării Acordului de Asociere semnat cu UE. Mai multe în relatarea Dianei Răileanu:

Întâlnirile Ambasadorilor europeni responsabili de proiectul Parteneriatului Estic cu politicienii moldoveni au avut loc departe de ochii presei. Doar comunicatele Ministerului de Externe şi Guvernului anunţă că vizita diplomaţilor „reprezintă o mărturie a dinamizării relaţiilor de cooperare” între Moldova şi Uniunea Europeană.

Experţii specializaţi pe tematica europeană nu împărtăşesc însă acelaşi optimism, observând că dosarul Parteneriatului Estic nu mai are aceeaşi greutate ca acum şapte ani, când a fost lansat. Întâi de toate pentru că ţările membre în loc să avanseze pe calea reformelor s-au împotmolit în corupţie, dar şi pentru că Uniunea Europeană are astăzi alte priorităţi: de la criza migranţilor la consecinţele numitului Brexit, referendum din Marea Britanie în urma căruia s-a decis ieşirea regatului din cadrul Uniunii Europene.

Că ţările din Parteneriatul Estic nu se mai bucură de aceeași deschidere ca până acum o demonstrează şi referendumul din primăvara acestui an, din Olanda, la care majoritatea cetăţenilor a votat împotriva ratificării Acordului de asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană, Olanda fiind singura ţară care nu a ratificat documentul.

Mai poate miza Republica Moldova, considerată iniţial fruntaşa Parteneriatului Estic pe un sprijin sporit din partea Uniunii Europene? Puţin probabil, e de părere directorul Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă: „Consider că această inițiativă are un viitor dacă va oferi o perspectivă clară de integrare politică a Republicii Moldova, a Ucrainei, a Georgiei. Deocamdată statele Uniunii Europene nu sunt gata să ne ofere acest lucru, ştim de ce, de aceea responsabilitatea clasei politice din ţările noastre este foarte mare şi trebuie să îndeplinim Acordul de Asociere şi să punem în Zona de comerţ liber comprehensivă şi aprofundată, dacă dorim să convingem UE că altă alternativă decât aderarea la UE nu există.”

În ce măsură vor reuşi politicienii moldoveni să-şi convingă partenerii externi de seriozitatea reformelor puse în practică – este întrebarea la care experţii răspund ridicând din umeri, mai ales după victoria socialistului Igor Dodon la recentul scrutin prezidenţiale. Între altele, în campania electorală el a vorbit despre o eventuală denunţare a Acordului de Asociere semnat cu UE. De la vorba până la fapte însă, crede expertul în politică Externă, Victor Chirilă, e cale lungă:

„Republica Moldova este foarte strâns legată de Uniunea Europeană. Cea mai mare asistenţă pentru modernizarea infrastructurii vine din Uniunea Europeană, inclusiv asistenţa pe care am obţinut-o cu Fondul Monetar Internaţional o mare parte din aceasta este datorită susţinerii Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii. Deci, ruperea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, ceea ce nu este în puterile dlui Dodon, dar dacă s-ar întâmpla, sigură că ar avea un impact foarte dezastruos. Dânsul nu va face acest lucru şi el ştie acest lucru.”

Într-un recent interviu pentru Radio Europa Liberă, comisarul european pentru politica de vecinătate şi extindere Johannes Hahn s-a arătat sceptic faţă de intenţia lui Igor Dodon să denunţe Acordul de Asociere la UE, aşa cum a promis în campania electorală. Demnitarul de la Bruxelles a precizat doar că Europa îl va judeca pe noul preşedinte moldovean „după fapte”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG