Linkuri accesibilitate

Lilia Potîng: „Vorbim de stereotipuri, dar și de nedorința autorităților de a se implica în cazurile de violență în familie”


În Moldova începe o nouă campanie „împotriva violenței în bază de gen”.

Ministerul Muncii în parteneriat cu mai multe organizații obștești planifică să desfășoare și în acest an campania „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”. Începând cu ziua de vineri sunt planificare acțiuni de sensibilizare, inclusiv în mediul rural, discuția urmând să ajungă la analiza nivelului de implicare a instituțiilor statului în combaterea și prevenirea violenței. La ce etapă este acum lupta cu acest flagel - violența asupra femeilor și ce acțiuni se cer a fi întreprinse, o discuție la această temă cu jurista Asociației Promo-Lex, Lilia Potîng.

Europa Liberă: Fenomenul violenței în bază de gen este readus în discuție publică. Campania de 16 zile pentru eliminarea violenței împotriva femeilor se desfășoară cu regularitate de ceva timp, dar s-ar părea că se discută oarecum despre aceleași provocări, legate de stereotipuri, neîncrederea victimelor, discriminare etc. La ce etapă credeți că este acum lupta cu fenomenul violenței față de femei?

Lilia Potîng: „Într-adevăr, aveți dreptate, luptăm în continuare și cu stereotipurile, dar și cu mentalitatea societății vizavi de fenomenul violenței în familie și violenței în bază de gen. Desfășurăm campania începând cu 25 noiembrie și până pe 10 decembrie, cele 16 zile de luptă împotriva violenței în familie și în bază de gen. În prezent, putem să spunem că avem deja făcuți anumiți pași înainte, pentru că avem deja publicate amendamentele la legislația din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, în vigoare din 16 septembrie 2016.”

Europa Liberă: Recent, autoritățile din Republica Moldova au prezentat în fața Consiliului ONU un raport de țară privind respectarea drepturilor omului. Una din îngrijorările invocate cel mai frecvent de către ambasadorii de la ONU s-a referit anume la violența asupra femeilor, îndeosebi în mediul rural. E o problemă de informare, de intervenție a specialiștilor la nivel local?

Lilia Potîng

Lilia Potîng

Lilia Potîng: „Ar fi o problemă atât de informare, cât și o problemă a autorităților. Pe de o parte vorbim despre aceleași stereotipuri, existente încă în societate, precum că femeia trebuie să-și cunoască locul, să aibă grijă de familie, să aibă grijă de soț, familie, să stea la cratiță etc. Pe de altă parte, vorbim despre neimplicarea, nedorința autorităților de a se implica în soluționarea acestor cazuri de violență în familie care, din păcate, încă sunt privite ca fiind anumite probleme... probleme private, dacă putem să le spunem așa.”

Europa Liberă: Dacă e să ne referim la cazurile care ajung să fie mediatizate, victimele de multe ori spun că deși s-au adresat la poliție, lucrurile nu s-au schimbat. Ele continuă să fie agresate iar acet lucru le descurajează să mai apeleze la ajutorul autorităților. Cum să procedeze de exemplu o persoană care nu se simte protejată de oamenii legii?

Lilia Potîng: „Depinde de tipul violenței. De fiecare dată încerc să motivez victimele să acumuleze toate dovezile. Dacă au fost supuse violenței fizice, să meargă la medicul legist pentru a fi supuse expertizei medico-legale, dacă au fost supuse violenței psihologice, să meargă la un psiholog care acordă servicii gratuite pentru victime, și să obțină un raport psihologic în acest sens. Sunt anumite lucruri care trebuie probate. Deși, acum legislația a fost modificată în așa fel încât dacă victima merge în instanța de judecată pentru a solicita un ajutor, să fie instituite măsuri de protecție, și legislația spune expres că doar simpla declarație a victimei este suficientă pentru a institui astfel de măsuri, recomandarea mea este să meargă de fiecare dată și să fixeze tot probatoriul.”

Europa Liberă: Ați declarat mai devreme că autoritățile de multe ori nu vor să se implice în rezolvarea acestor cazuri, autoritățile au de ales, ce înseamnă nu vor să se implice?

Lilia Potîng: „Legea este foarte strictă și scrie că autoritățile trebuie să intervină în fiecare caz, dar dacă ar fi să facem o paralelă cu ceea ce spuneam mai devreme, despre stereotipuri și despre lucrurile ce împiedică victima să meargă să se adreseze, exact la fel vorbim și despre autorități. Noi avem, din păcate, autorități care se ghidează după stereotipuri. De exemplu, din experiența personală, când merge victima la poliție, sau către primar, asistent social, și i se spune că dacă tu ai ajuns la mine, se vede că nu te-a bătut destul de bine... apar unele întrebări.”

Europa Liberă: Atunci avem cazuri când, de exemplu, oamenii legii au fost sancționați?

Lilia Potîng: „Sigur că da. Victimei ar trebui să nu-i fie frică. Primul pas pe care ar trebui să-l facă este să fie decisă și să meargă înainte. Dacă autoritatea nu a reacționat conform legii, victima are întotdeauna posibilitatea să depună o plângere inclusiv împotriva autorității respective, vorbim despre ofițerul de sector, șeful de post, asistentul social sau primarul etc. Se depune o plângere la autoritatea ierarhic superioară prin care se solicită luarea unei decizii referitor la neîmplinirea atribuțiilor de serviciu.”

Europa Liberă: Înțelegem că aceste mecanisme încep să funcționeze doar atunci când victima începe să vorbească. Ați pomenit și dumneavoastră despre anumite mișcări pozitive la nivel de legislație, de exemplu ordonanța de protecție urgentă, dar în ce măsură este tăinuit acest fenomen?

Lilia Potîng: „Fenomenul rămâne a fi încă unul destul de tăinuit, fiindcă victimele au anumite frici, remușcări, le este frică de gura satului, sau dimpotrivă sunt încurajate negativ din partea rudelor. De exemplu, mamele sau bunicile le spun ceva de genu „lasă, că eu tot am trecut prin așa ceva, tu ca femeie trebuie să rabzi”, iarăși ne întoarcem la stereotipuri.”

Europa Liberă: Unde să caute refugiu o femeie care, acolo, în comunitate, chiar dacă a spus, nu a scăpat de violență?

Lilia Potîng: „Noi suntem foarte deschiși, sunt mai multe organizații neguvernamentale, inclusiv centre maternale, care oferă servicii gratuite pentru victimele violenței în familie. În prezent, în Republica Moldova sunt 16 astfel de centre care oferă adăpost temporar, până la trei luni de zile, iar în cazuri excepționale - până la șase luni de zile. Tot acolo, victima beneficiază de asistența gratuită a psihologului, asistența juristului, ajutăm la întocmirea cererilor în fața autorităților. De exemplu, dacă ajunge la noi o victimă a violenței în familie, preluăm cazul de la bun început, și dacă nu-l rezolvăm la nivel național, mergem cu el și în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.”

Europa Liberă: În opinia mai multor specialiști în domeniu, un impact negativ au și inegalitățile dintre femei și bărbați prezente în societate, împărtășiți această idee?

Lilia Potîng: „Cu siguranță, colegii mei din societatea civilă au publicat destule studii în acest domeniu. Există mai multe inegalități, inclusiv privind salarizarea, pensia, limita de vârstă de ieșire la pensie etc.”

Europa Liberă: Dacă e să ne referim la cazul Victoriei Pruteanu, femeia condamnată pentru că și-a ucis soțul, după ce a fost supusă actelor de violență în familie. Recent, Curtea de Apel a menționat pedeapsa aplicată de judecătoria Strășeni, singura noutate este că pedeapsa va fi executată după ce copiii minori vor împlini vârsta de opt ani. De ce a trebuit să se ajungă până aici și lucrurile nu au putut fi prevenite?

Lilia Potîng: „Din păcate, cum spuneam la începutul acestui interviu, avem multe situații când autoritățile nu vor să intervină. Ele cunosc despre actele de violență în familie, cunosc foarte bine starea și situația victimelor, dar nu intervin. Exact la fel a fost și în cazul Victoriei Pruteanu. Ea este o victimă care a fost supusă actelor de violență timp de mai mulți ani. A solicitat ajutorul și intervenția autorităților care nu au intervenit la timp. Acum, pe lângă faptul că a fost amânată ispășirea pedepsei cu închisoarea, autoritățile au recunoscut acest fapt, că Victoria a fost victimă a violenței și ele nu au intervenit.”

Europa Liberă: Campaniile desfășurate cu privire la această problemă includ și participarea autorităților?

„Cu siguranță, cel puțin noi, Asociația Promo-Lex, campaniile pe care le desfășurăm în ultimii patru ani, le desfășurăm în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției, și implicăm polițiștii de fiecare dată. În acest an punem accentul doar pe activitatea poliției, și pe bunele practici de soluționare a cazurilor de violență în familie. Vom merge în câteva inspectorate din Republica Moldova. O să încercăm să identificăm polițiștii care au avut o practică bună, ca aceștia să împărtășească din experiența lor și colegilor, să explice cum ar trebui soluționate astfel de cazuri.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG