Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămână cu Valentina Ursu și invitații săi.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au stârnit numeroase controverse din cauza modului în care au fost organizate. Aproape 140.000 de cetățeni au votat în afara granițelor țării, cei mai mulți dintre ei, în Italia, România, Rusia și Franța. Sute de moldoveni din diasporă au stat la coadă ore întregi, dar nu au putut să își aleagă președintele. În multe secții de votare din străinătate cei prezenți nu și-au exercitat dreptul la vot. Ce cred moldovenii de peste hotare că trebuie să se întâmple în țara lor după alegerile prezidențiale? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Valentina Ursu

Valentina Ursu

George Codreanu a plecat din Moldova în Statele Unite în 2000, după ce a obținut un green card. A lucrat în aviația civilă din Statele Unite ca mecanic. În 2005 a înființat o companie comercială, MAG International, care se ocupă cu exportul de mașini, a obținut apoi o licență de import de vinuri, a lansat mai multe web site-uri, cum ar fi Moldemi.com. A votat și el la alegerile prezidențiale și spune că șansa diasporei este să se consolideze și pe mai departe.

George Codreanu: „Noi, ca diasporă, am văzut ce putere avem să ne concentrăm, să venim din oraşe diferite. Prietenul meu Igor Guţu a condus nouă ore, adică 900 de kilometri ca să ajungă până la mine şi de la mine iar două ore, încă 200 de kilometri ca să ajungem la secţia de votare. Alţi prieteni, Ion Storceac şi cu Vitalie Mereuţă, au venit din Alabama, peste 600 de kilometri. Sunt o mulţime de exemple că nu e normal ce se petrece în Moldova. Noi avem acolo glie, avem patrie, avem mormânturile părinţilor. Eu mă gând că atunci când voi fi pensionar, mă voi întoarce în Moldova, să trăiesc acolo unde m-am născut, unde am crescut, unde totul îmi este cunoscut. Dar în cazul când vine la putere Dodon şi aliaţii, eu nu prea văd aşa perspectivă.”

Europa Liberă: O societate dezbinată unde ajunge ea, dacă nu se încetează să se urască, să se duşmănească, să se antagonizeze, să-şi pună piedici unul altuia? Cum merge Moldova înainte?

George Codreanu: „Trebuie un lider care să unească toate părţile societăţii. Dodon în niciun caz nu poate fi lider, pentru că el e corupt, în primul rând. Noi ştim istoria cu Greceanîi, cu soţul ei care a luat credite în sumă de 85 de milioane de lei pentru fabrica de vin de la Cojuşna, că a făcut mafie de carne. Şi noi, diaspora, în persoana Maiei Sandu, am găsit un lider care poate să consolideze toată populaţia şi să ieşim din corupţie, din dezastru.”

Europa Liberă: Acum, la aceste alegeri prezidenţiale votul a fost unul geopolitic?

George Codreanu: „Majoritatea au fost pentru un lider cu integritate, dar parţial, da, a fost şi votul geopolitic. Eu am venit în Statele Unite ale Americii la vârsta de 45 de ani, am cunoscut niţel ce e socialismul. Majoritatea au fost pentru Maia Sandu ca lider care să cureţe ţara şi să ofere prosperitate pentru toţi cetăţenii.”

Europa Liberă: Republica Moldova ar trebui să ştie foarte clar cum îşi clădeşte relaţia cu Occidentul. Dar cum îşi gestionează şi dosarul relaţiilor cu Federaţia Rusă? Cum să ai relaţii bune cu Federaţia Rusă?

George Codreanu: „Eu nu prea văd calea ca să ai relaţii bune cu Federaţia Rusă. În primul rând, din pricina politicii pe care o duce acum Kremlinul, de invadare şi de acaparare a pământurilor, deşi are vaste teritorii care sunt lăsate paragină. În al doilea rând, noi nu putem geografic, fiindcă Ucraina ne desparte, este ţara în situaţie de război cu Rusia, noi nu avem posibilitate la moment să vorbim de exportul nostru pe piaţa Rusiei. Kremlinul ne-a impus de atâtea ori interdicţie la vinuri, pe urmă la fructe. E nejustificat să vorbim de o relaţie strânsă economică cu Rusia. E imposibil.”

Europa Liberă: Așa cum dumneavoastră, cei peste 500.000 de moldoveni care lucraţi în Occident, așa și o altă parte a populaţiei Republicii Moldova, se zice că ar fi un număr comparabil, munceşte în Federaţia Rusă. Ce fac moldovenii care sunt în Federaţia Rusă şi aşteaptă o relaţie bună dintre Chişinău şi Moscova?

George Codreanu: „Oamenii care lucrează în Federaţia Rusă lucrează în construcţii, vânzări la piaţă, locuri slab plătite. Să fiu corect, nu vreau să obijduiesc pe nimeni, unii nu vor să înveţe o limbă străină. Eu am învăţat engleza, mulţi ştiu franceza, italiana. Adică, oamenii au dat de o barieră, până aici pot, mai departe... „Ştiu rusa, mă duc să lucrez în Rusia”. Dar aceasta nu înseamnă că el va prospera, fiindcă oamenii sunt remuneraţi mai puţin de jumătate faţă de cum a fost pe timpuri, de când rubla a căzut la 35 de la 70. Ei lucrează acolo, pur şi simplu, fiind nevoiţi, disperaţi să-şi hrănească familia. Şi în Europa, în Grecia acum e greu din cauza crizei. În Statele Unite ale Americii stau destul de bine în picioare, o mulţime de moldoveni lucrează pe truck-uri, care fac până la 10.000 de dolari pe lună. E clar că sunt multe cheltuieli, dar, totuşi, să câştigi 5.000 de dolari pe lună e un lucru care pentru mulţi ar fi un vis.”

Europa Liberă: În relaţia cu Federaţia Rusă Republica Moldova urmează să soluţioneze şi conflictul transnistrean. Pentru că Rusia este parte la procesul de negocieri în formatul „5+2”.

George Codreanu: „Rusia este în poziţia de şantajare. Fiindcă ce se întâmplă cu Transnistria? Transnistria e un conglomerat al mafiei, pe care îl folosesc pentru traficul de arme, traficul de droguri, contrabandă de diferite produse.”

Europa Liberă: Acum nu au chip pentru că ucrainenii nu mai permit aceste ilegalităţi.

George Codreanu: „Aceasta nu înseamnă că persoanele care au fost implicate au dispărut de acolo. Ele tot acolo sunt. Şi Transnistria e un nod care trebuie de hotărât, în primul rând, între Ucraina şi Moldova. Conducerea de la Kremlin nu are motive ca să pună iar cortina de fier. Apusul nu vine peste dânşii să-i invadeze. Noi înţelegem că ei vor să facă politica lor de influenţă ca un stat mare, dar ei nu au puteri şi degrabă vor fi puşi la loc. Vă spun, cu venirea lui Trump vor fi discuţii serioase.”

Europa Liberă: Adică? Iniţial se vorbea că, odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, relaţiile cu Rusia se vor încălzi.

George Codreanu: „Trump va vorbi cu Putin din poziţia de putere. Lui îi vor fi puse condiţii şi cu Siria, şi cu Ucraina, şi, eu cred, şi cu Moldova. Fiindcă ce se întâmplă? Dacă acum Dodon vine şi îşi face o enclavă a Rusiei în Moldova, următoarea verigă slabă e Bulgaria, unde a devenit preşedinte un pro-rus. Rusia tot timpul a vrut acces la Bosfor ş.a.m.d. Moldova şi România le stau ca un os în gât. Aşa că ei se străduie tare mult, dar eu cred că li se va da peste mâini.”

Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova pot să-şi ia soarta în mâinile lor şi să decidă ce vor să facă ei pe acest pământ?

George Codreanu: „Numaidecât. Ei trebuie să spună deschis: „Oameni buni, noi primim ajutor. Copiii noştri, rudele noastre lucrează majoritatea la Asfinţit. Da, cineva din Rusia trimite bani, dar omul, în primul rând, vrea să mănânce, să se încălzească, condiţiile de trai sunt primordiale şi apoi vine ideologia ş.a.m.d.”. Dacă tot fluxul de ajutoare vine de la Asfinţit, România, Fondul Monetar Internaţional am înţeles că a dat 178,7 de milioane de dolari, Rusia nu dă nimic şi nu va da, fiindcă ei nu au bani. Ei singuri sunt într-o groapă mare. Logic, oamenii trebuie să înţeleagă, Maia Sandu, care are legături cu Fondul Monetar Internaţional, o cunosc cei de la Vest, de ce să ne ducem să călcăm iar pe aceeaşi greblă cu Rusia, la care nu avem acces? Uniunea Euroasiatică e un lucru utopic, fiindcă noi nu avem vase la Giurgiuleşti ca să ducem mărfurile prin Ucraina. Ucraina în orice moment poate închide graniţa de est. Pentru Trump de a discuta cu Putin sunt tare multe pârghii. Dar trebuie să aşteptăm data de 25 ianuarie, când el va veni la putere.”

Europa Liberă: Mulţi se întreabă de ce nu propun anumite proiecte cei din diasporă, să vină să le implementeze în Republica Moldova şi să arate societăţii că ei sunt nu numai voce, dar şi forţă puternică?

George Codreanu: „Mulţi s-ar întoarce. Eu m-aş întoarce, fiindcă am casă la ţară, care e părăsită, sunt pământuri. M-am ocupat cu businessul în Moldova şi aici mă ocup, pot aduce tehnologii ş.a.m.d. Dar în situaţia politică din ţară, când la capitolul corupţie suntem pe locul doi în lume, după Ucraina, nu se poate de vorbit ca cineva să se întoarcă şi să facă ceva în Moldova, până când nu se reglementează cu Procuratura, cu poliţia, cu toate schemele de corupţie. Nu e normal, nu poţi face un pas acolo. În cazul cu Maia Sandu, dacă era aleasă, venea la putere, cât de cât se dădea o nădejde. Omul, când se întoarce înapoi, vede că este o platformă, că putem să ne bazăm pe cei la nivelul de sus. Guvernanții de la 2000 încoace, cei care au furat băncile, au furat miliardul, într-un sistem atât de corupt, ei trebuie de schimbat toţi.”

*

Svetlana Suveică, care mai mulţi ani a fost conferenţiar la Universitatea de Stat din Moldova, este acum cercetător la un institutul de studii est şi sud-est europene din Germania. În calitate de istoric, ea spune că așteptările ei de la președintele proaspăt ales ar fi profesionalism, transparență și împăcare pentru că în societatea moldavă este prea multă dezbinare.

Svetlana Suveică: „Lucrurile parcă ne trezesc la realitate, parcă avem un déjà vu, am mai simţit aceste emoţii şi altădată. Sigur că și noi, cei care locuim temporar în străinătate sau ne-am mutat din Moldova, urmărim ce se întâmplă în ţară şi am urmărit cu sufletul la gură rezultatele votării. Rezultatul mă dezamăgeşte și nu e cel aşteptat de mine şi de alţii care locuiesc în afara Moldovei. Este unul pe care nu l-am aşteptat din două motive, pentru că am votat împotrivă şi am votat pentru. Deci, am votat împotriva victoriei candidatului socialist în alegeri, nu ne-am dorit ceea ce, de fapt, s-a întâmplat. Pentru că acesta este un candidat pro-Est, pentru că platforma acestuia, valorile pe care le promovează, simbolica cu care se asociază nu mă reprezintă. Şi mobilizarea diasporei, de fapt, s-a produs din unul din aceste motive, a fost votul contra. Un alt motiv a fost votul pro, mobilizarea pro care s-a produs în jurul ideii de a susţine candidatul pro-european Maia Sandu şi, poate pentru prima dată în cei 25 de ani, s-a observat un vot al majorităţii din diasporă, vot asumat. Da, trebuie să recunoaştem, a fost un vot geopolitic ca altădată, pro-Est sau pro-Vest. Peste două decenii votăm un preşedinte direct de popor. A fost un tablou cât se poate de clar, s-a putut face o diferenţă între candidaţi şi a fost o şansă de a produce ruptura. Aceasta s-ar fi produs în situaţia în care candidatul a avut un mesaj clar anticorupţie, antioligarhie. Acesta este un al treilea motiv pentru care s-a mobilizat multă lume. A fost şansa de a vota contra oligarhilor care au furat banii poporului. Şi mesajul anticorupţie mie personal şi mai multor moldoveni cu care am discutat la Frankfurt mi s-a părut unul convingător, un mesaj care a coagulat diaspora. Dar nu numai diaspora, dar şi o bună parte a societăţii moldoveneşti, pe cei de acasă.”

Europa Liberă: Aceste două tabere care, deocamdată, sunt pe baricade, ele pot să convieţuiască într-o armonie în Republica Moldova cu un preşedinte socialist în fruntea statului?

Svetlana Suveică: „Când spunem două tabere, este un mesaj dur. Ne divizăm în situaţia de criză. Ne-am divizat acum, când a fost cazul alegerilor. Câteodată şi în familie s-a votat diferit, un membru al familiei a votat pentru cineva, un membru al familiei nu a fost de acord. Nu suntem neapărat pe baricade, pentru că la un moment dat te gândeşti ce vrem, de fapt. Toţi cetăţenii Moldovei vor acelaşi lucru, vor să simtă transformarea, să simtă schimbările în viaţa de zi cu zi, vor să circule liber în Europa şi în altă parte, vor să aibă acces la servicii de calitate, vor să-şi vadă copiii mai des acasă, copiii plecaţi şi în Est, şi în Vest, pentru că aceasta este situaţia. Mesajul trebuie să vină din partea preşedintelui. Eu cred că, în momentul în care avem preşedinte ales, ar trebui să vină un mesaj coagulant din partea sa, nu un mesaj de dezbinare.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi voi de la un preşedinte care se declară a fi al tuturor?

Svetlana Suveică: „Trebuie să distingem, totuşi, mesajul din campania electorală, mesajul care este îndreptat împotriva contracandidatului, mesajul care este direcţionat către un grup anume al societăţii, pe care el contează şi ştie că va avea susţinerea lui, şi de primele acţiuni care vor veni din partea unui preşedinte deja ales. Distincţia aceasta noi o facem ca societate. Pe de altă parte, eu cred că preşedintele este cel care trebuie să facă, în primul rând, nu doar distincţia dintre mesaje, dar şi să transmită un mesaj care nu dezbină societatea, care nu trezeşte ură, care nu susţine neîncrederea.”

Europa Liberă: 52% l-au votat pentru că el a făgăduit să recupereze banii furaţi din sistemul bancar, să relanseze relaţiile cu Federaţia Rusă, să lupte cu organizaţiile unioniste. Sunt doar câteva dintre mesajele, pe care le-am reţinut. Igor Dodon chiar spunea că vor fi trei decrete pe care intenţionează să le semneze.

Svetlana Suveică: „În campania electorală a făcut anumite promisiuni dure care nu sunt pe placul unei părţi bune a societăţii. Dar a mizat pe o altă parte a societăţii. Şi aici vedem că a mizat şi pe transnistreni, a mizat pe diaspora din Rusia. Şi foarte mulţi dintre cei care au rude în Rusia, în Moldova fiind, au votat cu Dodon pentru a le facilita rudelor accesul la piaţa de muncă şi alte promisiuni pe care le-a făcut, de asemenea, Igor Dodon. Desigur că cei care l-au ascultat şi în campania electorală se îndoiesc de faptul că el va putea transmite nu numai un mesaj care ar reprezenta întreaga societate, dar chiar va fi în stare să implementeze anumite lucruri. Pe când, orientarea este pro-Est, este pro-rusească, este vizibil acest lucru şi nu cred că peste noapte îşi va schimba opţiunile, îşi va schimba viziunile şi va face lucruri în care nu crede. Nu ştiu, nu-mi vine să cred că orientarea sa politică se va schimba. Nu-mi vine să cred că mesajul va fi altul.”

Europa Liberă: Am reţinut şi voci care spuneau că alegerea lui Igor Dodon în fruntea Republicii Moldova ar fi o lecţie amară pentru democraţie. Vreau să te întreb dacă cumva se va răsfrânge asupra felului cum înţeleg moldovenii democraţia alegerea domnului Dodon la şefia ţării şi dacă mai continuă moldovenii să trăiască cu frică, după ce domnul Dodon a ajuns în fotoliul prezidenţial?

Svetlana Suveică: „Nu cred că peste noapte lucrurile vor evolua în direcţia pozitivă sau negativă. Lucrurile vor evolua latent. De temut, nu ştiu, nu ar trebui să ne temem, pentru că la un moment dat am demonstrat că suntem o forţă. Cei 47%, care au votat pentru Maia Sandu, am văzut că putem fi o forţă, putem transmite mesaje acasă, nu numai ne putem activiza aici, dar putem și transmite mesaje acasă. Mesaje care să confirme faptul că cei care locuiesc în Europa şi au avut posibilitatea să compare îşi doresc ca lucrurile să se schimbe în Moldova. Deci, cei care locuiesc în Europa nu vor ca moldovenii să se asocieze cu Estul, nu vor ca nivelul de trai să fie similar celui din Est. Există o mare diferenţă între nivelul de trai din Est şi Vest. Şi dorinţa de schimbare este cea care a mobilizat diaspora. Și mesajele au fost trimise acasă, că nu se mai poate de trăit astfel, că nu se mai poate rezista, că lucrurile pot fi schimbate.”

Europa Liberă: Tu, care ai votat-o pe Maia Sandu, pe lidera PAS, ca să ajungă la Preşedinţie, dar nu a ajuns, dacă ai avea ocazia să discuţi cu Igor Dodon, ce mesaj i-ai transmite?

Svetlana Suveică: „M-aţi luat prin surprindere cu întrebarea aceasta. Dar, de fapt, ce a spus Igor Dodon, ce a declarat. În momentul în care se vrea un preşedinte al tuturor, nu trebuie să facă distincţii dintre diaspora din Est şi diaspora din Vest, să nu insiste asupra acestor mesaje care dezbină societatea, să nu insiste asupra unor probleme care dor, de exemplu, eliminarea istoriei românilor sau istoriei din şcoală. Pentru că lucrurile se vor schimba spre bine, spre rău, ce va da măsură? Noi discutăm despre identitate, despre limbă de decenii, deja al treilea deceniu discutăm şi tot ne învârtim într-un cerc vicios. Oamenii vor schimbare în viaţa de zi cu zi, au obosit de aceste discuţii sterile, care nu aduc niciun rezultat palpabil şi care pot uşor devia atenţia societăţii. În momentul în care nu te preocupă corupţia şi lupta cu oligarhii, dar te preocupă istoria, foarte bine, atunci te votăm. A jucat rolul şi acest mesaj, mai puţin vorbim despre oligarhi, în schimb, vorbim din partea lui Igor Dodon, aducem alte mesaje care s-au cam uitat, dar le readucem în discuţie, în dezbaterile politice. Şi sigur că l-aş întreba cum vede lucrurile peste patru ani. În momentul în care tu eşti în funcţie, ai un program minim, ai un program maxim. Cum vede evoluarea lucrurilor, peste patru ani pentru sine, ca preşedinte, pentru ţară şi pentru omul de rând. Cum se vor schimba lucrurile. Nu ştiu dacă vor fi pronosticuri pozitive, cel puţin, din partea celor care nu l-au votat.”

Europa Liberă: Alegerile prezidenţiale au arătat că diaspora este o forţă. Următorul pas al comunităţii moldovenilor din străinătate care ar putea să fie?

Svetlana Suveică: „Discutam exact despre acest lucru, stând în rând pentru a vota la Frankfurt. Şi m-am uitat în ochii oamenilor care au stat două-trei ore în rând pentru a-şi exprima votul, ochi plini de speranţă. În acelaşi timp, oamenii sunt realişti, ideea este ca să nu lăsăm lucrurile să dispară, mobilizarea aceasta, mesajul care să susţină diaspora și un mesaj care să transmită şi acasă doleanţele diasporei. Deci, nu doar s-a făcut efortul acesta pentru a dispărea la un moment dat şi pentru a dispărea şi legătură dintre ţară şi diasporă. Că aşa mi s-a părut, cel puţin, câteva luni în urmă lucrul acesta nu se vedea. O dată pe an a face congresul diasporei este puţin, cu participarea oficialităţilor. Oamenii îşi spun păsul, atunci când îi doare. Şi, iată, a fost ziua când şi-au spus păsul. Ar trebui ca PAS, partidele din opoziţie să valorifice acest potenţial. Ar trebui stabilită o punte de legătură constantă, ar trebui implementate nişte strategii care să aducă beneficii din ambele părţi. Pentru că există potenţial intelectual, potenţial financiar, există dorinţă de a face ceva. Şi atunci, dacă aşteptăm următorii patru ani, fără a ţine legătură cu diaspora, fără a discuta, fără a solicita diasporei să transmită nu numai mesaje, dar şi cunoştinţele şi ideile pe care le au în privinţa construcţiei unei democraţii viabile, atunci, într-adevăr, peste patru ani nu cred că va exista o astfel de mobilizare. Nu cred că se va putea conta, în cazul în care în patru ani de zile nu s-a făcut nimic.”

*

Printre cei care au votat departe de casă este și Vadim Brînzan, care are 20 de ani de activitate în SUA. El este absolvent de trei facultăţi, printre care şi al Universităţii Harvard. Are o experienţă de peste 15 ani de muncă în sectorul financiar din Statele Unite ale Americii, Europa şi Asia, a gestionat portofolii investiţionale din ţări de pe trei continente. Despre cât de important a fost votul din diasporă am discutat cu cel care a fost pretendent la calitatea de candidat independent pentru funcţia de preşedinte al Moldovei, dar nu a reuşit să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală, întrucât nu a strâns numărul necesar de semnături.

Vadim Brînzan: „Diaspora a fost lipsită de dreptul constituţional de a-şi exprima liber votul în acest scrutin electoral. Dacă diaspora ar avea acces la exprimarea votului, acces normal, atunci lucruri ar fi totalmente diferite.”

Europa Liberă: Foarte mulţi cetăţeni cu drept de vot din străinătate au parcurs mii de kilometri, pentru a-şi alege şeful statului. Cei din diasporă s-au ajutat reciproc, oferind conaţionalilor cazare, hrană, transport. Unii au zburat dintr-o ţară în alta, de pe un continent pe altul, doar pentru a da Moldovei şansa modernizării. Cât de puternică e vocea acestei diaspore? Vă întreb pe dumneavoastră, care faceţi parte din această diasporă.

Vadim Brînzan: „Probabil că deocamdată sunt unicul membru al diasporei care a revenit acasă şi s-a implicat în politică. De aceea, când vorbesc despre lucrurile de la noi de acasă, tot timpul mă gândesc şi la diaspora din care fac parte şi eu. Vocea diasporei este extraordinar de importantă. Vreau să spun că diaspora s-a mobilizat excepțional, cum nu s-a mai mobilizat în trecut, lucru care mă bucură foarte mult. Deşi am plecat de acasă, nu am abandonat Moldova. Avem grijă, ne pasă de ceea ce se întâmplă acolo şi încercăm să facem ce putem pentru a schimba starea de lucruri. Din păcate însă, diaspora, vocea ei, deşi este auzită, ea nu este auzită pe deplin. Şi începem de la Codul Electoral, care a fost scris în aşa fel, încât să lipsească diaspora de multe drepturi constituţionale. De exemplu, diaspora nu are dreptul să înainteze candidaţi la funcţia de preşedinte, deoarece este necesară semnătura, validarea primăriei respective şi evident nu sunt primării peste hotare. Diaspora nu poate să pună semnătura în susţinerea unui sau altui candidat. Diaspora nu poate să finanţeze unul sau alt candidat. Diaspora nu poate să participe liber, să-şi exprime votul, că trebuie, precum aţi spus, să zboare sute de kilometri, mii de kilometri câteodată, să cheltuie sute sau mii de dolari sau de euro pentru a-şi exprima dreptul la vot. Trăim în secolul 21 şi multe ţări din lume deja au adoptat votul electronic. De ce să nu facem şi noi acest lucru? Dacă avem un milion de oameni în diasporă, de ce îi lipsim de dreptul de a-şi exprima votul? Diaspora este cea care mai menţine la suprafaţă economia Republicii Moldova. Că, dacă diaspora ar opri remitenţele, nu ar mai trimite bani acasă, economia noastră ar colapsa timp de câteva luni. Deci, diaspora este cea care menţine ţara la suprafaţă şi diaspora este lipsită de dreptul la vot. Ştiţi în Statele Unite ale Americii de la ce s-a început lupta pentru independenţă? Motivul a fost taxation without representation (taxare fără reprezentare), când locuitorii de pe continentul nord-american plăteau taxe reginei Marii Britanii şi nu primeau nimic înapoi, nu erau reprezentaţi în Parlament şi în organele de conducere ale imperiului britanic. Şi aceasta a dus

Noi suntem cei taxaţi, că de fiecare dată, când trimitem bani acasă, noi contribuim. Aceasta e un fel de taxă pe care noi o plătim ca să menţinem economia Republicii Moldova. Şi noi, diaspora, un milion de oameni, nu suntem reprezentaţi în organele puterii de stat. Pe noi nu ne ascultă, nu ne dau voie să finanţăm partidele politice, mişcările politice, deşi banii câştigaţi aici sunt bani curaţi, bani câştigaţi cinstiţi, care au fost deja impozitaţi,

la o revoltă, la o răscoală. Cam aceeaşi se întâmplă și la noi. Noi suntem cei taxaţi, că de fiecare dată, când trimitem bani acasă, noi contribuim. Aceasta e un fel de taxă pe care noi o plătim ca să menţinem economia Republicii Moldova. Şi noi, diaspora, un milion de oameni, nu suntem reprezentaţi în organele puterii de stat. Pe noi nu ne ascultă, nu ne dau voie să finanţăm partidele politice, mişcările politice, deşi banii câştigaţi aici sunt bani curaţi, bani câştigaţi cinstiţi, care au fost deja impozitaţi etc. În campania mea pentru a candida la preşedinţie, nu am putut să folosesc resursele mele financiare, deoarece mijloacele au fost câştigate în Statele Unite ale Americii. Deci, este un absurd total. Problema aici e cu CEC. Şi ar fi foarte bine ca membrii CEC in corpore să-şi dea demisia de onoare. Evident, lucrul acesta nu-l vor face, că în Moldova nimeni nu-şi dă demisia de onoare, până când nu-i acţionezi în judecată şi nu-i închizi prin închisori, nimeni nu pleacă din poziţiile ocupate. Însă vreau să le spun tuturor membrilor CEC, pentru ceea ce fac ei acum, ei comit un act anticonstituţional şi mai devreme sau mai târziu vor fi traşi la răspundere. Că actuala putere deja a dat o crăpătură şi vine un val nou, vine o generaţie nouă de politicieni care vor ajunge la putere. Și aceştia nu uită ceea ce s-a întâmplat în trecut.”

Europa Liberă: În Republica Moldova la putere ajunge un preşedinte cu viziuni de stânga. Ce trebuie să facă electoratul care nu l-a votat, astfel încât acest şef de stat, totuşi, să fie preşedintele tuturor cetăţenilor? El a promis să fie preşedintele tuturor.

Vadim Brînzan: „Nu. Fiecare, care ajunge la putere, promite să fie preşedintele tuturor, însă nu prea explică ce ar însemna aceasta. Dumneavoastră v-aţi referit la viziunile de stânga ale domnului Dodon. Viziunea lui era, în două cuvinte, în limba rusă „за Путина!”. Şi el s-a ţinut foarte bine de mesajul acesta. Şi de câte ori cineva îi dădea vreo întrebare la dezbateri, el nici nu răspundea, el dădea bătaie cu mesajul lui, care e tare simplu – „за Путина!”. Aceasta în două cuvinte, care exemplificat poate să însemne că ne întoarcem înapoi în Uniunea Sovietică, ne ducem în Uniunea Vamală. Însă, dacă vorbim despre economie, fiindcă aceasta îi doare pe oameni astăzi: salarii mici, pensii mici, sistemul educaţional e la pământ, sistemul de ocrotire a sănătăţii e la pământ etc., care este viziunea domniei lui? Eu, de exemplu, nu ştiu. Care este viziunea lui, de pildă, despre crearea locurilor de muncă? Cum are de gând să le creeze? Guvernul nu creează locuri de muncă, el poate să faciliteze businessul, de regulă, micul business, businessul mijlociu să creeze locuri de muncă. Care e viziunea lui la capitolul acesta? S-a vorbit, s-a discutat despre aceasta?”

Europa Liberă: Dar el poate să vă reproşeze şi să spună că aceasta nu intră în competenţele preşedintelui. Atribuţiile şefului statului în Moldova sunt altele.

Vadim Brînzan: „El poate să vină cu viziune pentru ţară, să spună: „M-au ales oamenii. Aceasta e viziunea mea şi, de aceea, eu, fiind ales de tot poporul, îndemn guvernul sau Parlamentul să adopte un şir de legi, de măsuri etc., pentru ca să ne mişcăm în direcţia cutare”. Care e direcţia în care domnia lui vrea să se mişte, din punct de vedere economic? Dumneavoastră aţi spus de stânga. Pentru mine de stânga înseamnă guvern mare, taxe mari, businessul la pământ. Aceasta înseamnă de stânga, din punct de vedere economic. Acestea sunt lucruri despre care acolo, la noi, nu se vorbeşte. Se vorbeşte că mâine ne vom uni cu Uniunea Vamală şi vom începe din nou să vindem fructe, legume în Rusia şi vom trăi bine. Nu se va întâmpla aceasta.”

Europa Liberă: Dar o relaţie bună cu Rusia trebuie să aibă Republica Moldova. Ce trebuie să stea la baza acestei cooperări reciproc avantajoase, aşa cum le place să spună politicienilor, şi celor de la Kremlin, şi celor de la Chişinău?

Vadim Brînzan: „Trebuie o relaţie reciproc avantajoasă, care, la moment, deloc nu este reciproc avantajoasă. Atâta timp cât avem armata Rusiei dislocată pe teritoriul Republicii Moldova, atâta timp cât avem problema Transnistriei care, de fiecare dată când parcă se aplanează, este din nou focul pornit tot de către reprezentanţii puterilor mari de la Est, noi nu putem spune că avem o relaţie tare bună. Cum Ucraina se află în stare de război cu Rusia, aşa şi noi ne aflăm într-o stare de război mocnind cu Rusia, dacă stăm să ne gândim. Însă vorbim de economie. Pentru ca economia să lucreze şi, încă o dată spun, Republica Moldova este un stat mic, noi nu ne putem permite să ne certăm cu nimeni şi nu este bine să te cerţi cu nimeni în genere, trebuie să trăieşti în pace, să faci comerţ cu toţi partenerii. Aceasta ar fi normal şi firesc, mai ales, în secolul 21, când oamenii doresc să muncească şi nu doresc să lupte. Însă relaţiile trebuie să fie reciproc avantajoase. Ce au făcut guvernanţii noştri, până la momentul actual? Putem să începem, de exemplu, de la energetică, cu Moldovagaz, cu contractul care a fost semnat cu Federaţia Rusă, în care au inclus şi Transnistria ca parte a acestui contract. Şi, ca urmare, noi trebuie să plătim datoriile lor de câteva miliarde de dolari. Relaţiile legate de exportul de mărfuri, în primul rând, de mărfuri agricole în Federaţia Rusă, care de fiecare dată erau blocate, la discreţia politicienilor din Federaţia Rusă, eu nu pot să consider că aceste relaţii sunt reciproc avantajoase. Cel puţin, nu sunt avantajoase pentru noi. Cum avem noi de gând să le construim? Aceasta Igor Dodon trebuie să ne lămurească, că el pledează pentru Uniunea Vamală şi pentru dezvoltarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Eu trebuie să-i amintesc domnului Dodon că exporturile Moldovei deja 60% sunt îndreptate spre Uniunea Europeană şi doar în jur de 30% spre Federaţia Rusă. Şi cum are de gând să reorienteze aceste exporturi? Ce are de gând să facă? Acestea sunt întrebări care nu au fost discutate în campanie. Pentru noi toţi alegerile acestea sunt o lecţie. În primul rând, sunt o lecţie pentru forţele de centru-dreapta, e timpul să ne consolidăm.”

Europa Liberă: Cum s-ar produce această unificare a forţelor de centru-dreapta?

Vadim Brînzan: „Acest scrutin electoral a demonstrat că multe partide de centru-dreapta au fost taxate puternic de către alegători. Şi mă refer la Partidul Liberal, la Partidul Popular European şi la alte partide. De aceea, va avea loc consolidarea forţelor de dreapta şi lecţia va fi învăţată că trebuie de lucrat în teritoriu, trebuie de lucrat chiar în raioanele roşii. Facebook-ul e un lucru bun şi internetul e un lucru bun, însă trebuie de mers de la poartă la poartă, de la uşă la uşă de explicat oamenilor ceea ce se întâmplă, mai ales în condiţiile în care mass-media este monopolizată de o persoană, să-i spun aşa, dubioasă.”

Europa Liberă: Igor Dodon a anunţat că va propune alegeri legislative anticipate, pentru a înlătura guvernarea pro-europeană. Ar putea să se ajungă la anticipate?

Vadim Brînzan: „Eu nu sunt sigur că preşedintele are împuterniciri de a declanşa acest proces. La sigur, el nu poate dizolva Parlamentul. Ar putea avea loc anticipate şi ar putea avea loc nu atât din cauza că noul ales preşedinte doreşte să facă acest lucru, dar poate din cauza că, „coordonatorul” de afaceri al Republicii Moldova ar dori să facă acest lucru. Şi vă explic din ce cauză. Preşedintele nou ales înţelege foarte bine, oricât de tare s-ar numi preşedinte al întregului popor, el nu poate fi preşedintele întregului popor. El nu poate fi preşedintele meu şi nu poate fi preşedintele diasporei. Şi chiar dacă eu respect votul celor de prin satele de la nord şi sud, el îşi dă bine seama că Chişinăul a votat împotriva lui, diaspora a votat împotriva lui şi fluxurile financiare care vin de la diasporă au votat împotriva lui. El îşi dă tare bine seama de acest lucru, îşi dă seama că el, devenind preşedinte, a accentuat încă mai tare divizarea care există la noi în societate şi a creat încă mai multă tensiune. Pentru a scoate această tensiune, ar putea să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate, pentru ca o parte din această energie negativă, care s-a acumulat în societate, să fie dispersată prin alegeri anticipate, pentru a aduce noi forţe în Parlament şi, respectiv, pentru a crea un nou guvern. De aceea, eu nu exclud faptul că noi putem avea alegeri anticipate în viitorul apropiat, în 12 luni. Pentru aceasta forţele de dreapta trebuie să se consolideze, să ia aceasta în consideraţie şi să meargă în front unit. Cu atât mai mult că ar fi posibil să fie schimbată legislaţia pentru ca aleşii poporului să nu vină doar pe liste, dar şi pe circumscripţii uninominale. Aceasta înseamnă că forţele de dreapta ar trebui să aibă reprezentanţii lor în teritoriu nu numai la Chişinău, pentru a fi prezenţi în faţa oamenilor, pentru a le asculta doleanţele, pentru a identifica acele persoane, care, potenţial, pot fi susţinute de către locuitorii, de către alegătorii din circumscripţiile uninominale respective. Deci, este un lucru foarte mare care trebuie făcut în următoarele 12 luni. Lucrurile merg spre bine, sincer vorbind. Chiar dacă Maia Sandu nu a reuşit la acest scrutin electoral, eu nu cred că acesta este un eşec. Ea a reuşit să acumuleze, practic, 50% din votul alegătorilor. E un rezultat extraordinar, ţinând cont de toate obstacolele pe care au trebuit să le treacă şi Maia Sandu şi Andrei Năstase, şi toţi ceilalţi, ţinând cont de faptul că nu a fost acces la mass-media cu acoperire naţională, ţinând cont de faptul că s-au folosit resurse administrative în ambele tururi ale acestui scrutin şi, de fiecare dată, au fost îndreptate împotriva candidatului unic al opoziţiei. Ţinând cont de faptul că au fost făcute falsificări, cel puţin, în al doilea tur. Ţinând cont de toate aceste lucruri, eu cred că este un rezultat mare şi acesta este începutul sfârşitului carierei domnului Dodon şi începutul sfârşitului clasei politice care a guvernat în ultimii 15 ani.”

Europa Liberă: S-au făcut auzite voci care spun că alegerile sunt pierdute nu doar de către Maia Sandu, ele sunt pierdute de către cei dornici de democraţie, de schimbare, de libertate. Dar, deocamdată, foarte mulţi moldoveni mai trăiesc cu frică, greu scapă de teamă şi tot atât de greu înţeleg la justa valoare ce înseamnă o adevărată democraţie. Iată aici se pare că ar trebui politicienii, care vor să purifice clasa politică, să atragă o mai mare atenţie.

Vadim Brînzan: „Frica aceasta la noi deja a devenit genetică. Să nu uităm că noi am fost parte a mai multor imperii şi, de fiecare dată, toți veneau şi îi băteau pe moldoveni. Şi nu degeaba la ţară şi acum li se spune „capul plecat sabia nu-l taie”. Capul plecat sabia îl taie şi îl taie foarte uşor... Şi nu trebuie de plecat capul. Aceasta le spun copiilor mei şi aceasta le spun tuturor celor pe care îi întâlnesc. Din păcate, aceasta nu se schimbă peste noapte. Oamenii trebuie să înţeleagă că, de fiecare dată, când fac o alegere, fac o alegere pentru următorii patru ani. Şi patru ani iar vor sta cu capul plecat, sperând că pe capul acesta sabia nu-l va tăia… Deci, trebuie să mai treacă timp, până când noi, poporul moldav, vom realiza faptul că nu se poate de trăit în genunchi, cu capul plecat… Trebuie să ne ridicăm şi să știm că viitorul nostru, e de fapt în mâinile noastre. Acum avem 12 luni, poate, 24 de luni până la următoarele alegeri parlamentare. Aici trebuie să ne mobilizăm, să mergem în front unic, să mergem să comunicăm cu oamenii, să le spunem ce vrem noi să facem şi care e diferenţa între noi şi aşa-zişii candidaţi de stânga.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG