Linkuri accesibilitate

Pe primul loc se află prerogativa de a numi procurorul general transferată președintelui țării.

Guvernul a propus o nouă schimbare a Constituției pentru a prelungi de la șase la nouă ani mandatul judecătorilor Curții Constituționale, inclusiv al celor actuali și pentru a mai adăuga un judecător, al șaptelea, care să fie numit de șeful statului. Nu este singurul amendament constituțional care a fost inițiat anul acesta, iar câteva vizează și împuternicirile președintelui. În ce etapă se află amendamentele și care poate fi soarta lor?

Din amendamentele deja aprobate de guvern, doar unul, cel care transferă de la speaker la şeful statului prerogativa de a numi procurorul general, a întrunit deja cele şase luni obligatorii să treacă din momentul propunerii până la adoptarea lui în Parlament. Totuşi, legislativul nu se grăbeşte să-l adopte, deşi i s-a cerut asta de un grup numeros de organizaţii neguvernamentale preocupate de avansarea în reformele din justiţie.

Alte amendamente aflate în discuţie ar fi cel care l-ar împuternici pe preşedinte să numească şi judecătorii la Curtea Supremă de Justiţie, nu doar în instanţele ierarhic inferioare, sau să modifice textul constituţional pentru a-l adapta la modificările operate de statutul ombusmanului.

Dar în Republica Moldova, orice amendament la Constituţie se adoptă cu două treimi din deputaţi, ceea ce ar însemna 68 de voturi. Prin urmare, majoritatea parlamentară ar avea nevoie de contribuţia opoziţiei pentru a promova vreo astfel de modoficare.

Socialiştii, care constituie cel mai numeros grup parlamentar de opoziţie, s-au declarant deocamdată decişi să sprijine majoritatea atunci când se va pune pe agendă amendamentul referitor la numirea procurorului.

Despre extinderea mandatului actualilor judecători ai Curţii Constituţionale, socialiştii au, însă, deocamdată o opinie negativă, aşa cum ne-a spus Vasile Bolea, deputatat PSRM din comisia juridică a parlamentului:

„Noi o să fim împotrivă. Judecătorii de la Curtea Constituţională, în actuala componenţă, trebuie să plece. Şi-au făcut treaba, trebuie să plece şi să fie numiţi alţii.”

Principalele modificări, totuşi, pe care le aduce amendamentul ar fi ca termenul de aflare în funcţie a unui judecător al Curţii Constituţionale să fie nu de 6, ci de 9 ani, cu excluderea posibilităţii repetării lui, iar numărul de magistraţi să se mărească cu o unitate, de la 6 la 7. În mediul constituţionaliştilor, aceste două modificări sunt apreciate ca extrem de necesare, dar părerile experţilor se despart atunci când vine vorba despre mandatul actualilor judecători ai curţii.

Lui Nicolae Osmochescu, de exemplu, fost judecător la CC, nu-i vine să creadă că legea votată miercurea trecută în guvern spune, în dispoziţiile tranzitorii, că şi mandatul actualilor judecători urmează să fie extins cu trei ani: „Nu. Nu cred să fie aşa ceva. Doar pe viitor. Dacă totuşi e aşa, nu e corect să fie aşa ceva.”

Victor Puşcaş, pe de altă parte, şi el fost judecător la CC, nu găseşte nimic nepotrivit în faptul că amendamentul i-ar putea viza şi pe nişte magistraţi aleşi în condiţii diferite de cele propuse de proiect:

„Nu mi se pare deloc greşit. Actualii judecători se vor putea afla în funcţie timp de 9 ani, în schimb nu vor putea pretinde la un alt mandat.”

Iată însă de ce laudă cei doi constituţionalişti proiectul. Nicolae Osmochescu:

„E o idee foarte bună care demult trebuia să fie realizată. Mandatul de 9 ani e varinata optima, care permite rotaţia a două treimi din componenţa instanţei, ceea ce nu permite alunecarea în conservatorism.”

Victor Puşcaş: „E o necesitate absolută. Exact șapte judecători se propuneau să fie în prima variantă a legii CC, dar nu s-a aprobat atunci. Şi, drept urmare, în situaţii în care există paritate de voturi, unele cauze se consideră constituţionale, altele se sistează şi se amână. Dar care anume trebuie amânate, nu este clar. Aşa că e nevoie de aceste modificări, ca să sporească independenţa judecătorilor CC.”

Vladimir Cebotari, ministrul justiţiei, spune şi el că principala ţintă a proiectului e să fortifice independenţa CC: „Pentru a asigura stabilitate funcţiei şi pentru ca aceste persoane să nu depindă de ciclurile electorale. Se reduce la maxim probabilitatea componenţei unei curţi influenţate politic.”

Cu cele şase luni necesare să treacă de la formularea şi până la adoptarea unui amendament constituţional, Alexandru Tănase, actualul preşedinte al CC, singurul magistrat al curţii căruia mandatul îi expiră deja peste cinci luni, nu va putea beneficia de extinderea actualului mandat, dar în schimb ar putea concura pentru un nou mandat, care, dacă între timp legea va trece, va dura deja nu șase, ci nouă ani.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG