Linkuri accesibilitate

România a pierdut Moldova după alegerile prezidențiale (Alina Mungiu-Pippidi/romanialibera.ro)


Sergiu Cioclea: este foarte greu ca banii furați din sistemul bancar să fie recuperați în totalitate (interviu agora.md).

Alina Mungiu-Pippidi scrie pentru romanialibera.ro că după alegerile prezidențiale, România a pierdut Moldova. „Am pierdut nu numai țara bunicilor noștri, ci și a unei generații splendide de tineri, cei care au rupt pavajul cu mâna goală în aprilie 2009, am pierdut un bastion strategic la frontiera Europei, care ne va costa enorm”, mai constată Alina Mungiu-Pippidi. Autoarea crede că „nu aveau ce căuta autobuze din Transnistria la vot pe malul drept decât dacă se voia intenționat pierderea alegerilor, și asta, consideră ea, este destul ca alegerile să fie anulate - limitele unui electorat sunt constituționale”, concluzionează Alina Mungiu-Pippidi, care reproșează inclusiv politicienilor români câștigarea alegerilor în Republica Moldova de către candidatul pro-rus Igor Dodon.

„Traian Băsescu – președintele Partidului Liberal?”, se întreabă analistul politic Igor Volnițchi pe tribuna.md. Autorul observă că „segmentul unionist, deși este în creștere, se pare că nu este legat de anumite partide sau lideri”. În acest context, Igor Volnițchi sugerează „curentul unionist din Republica Moldova ar putea să se consolideze în jurul ex-Preşedintelui României, Traian Băsescu, un politician destul de popular în Moldova”. Analistul politic spune că „Partidul Liberal este în cădere liberă în preferințele alegătorilor, lucru demonstrat și de recentele alegeri prezidențiale, astfel Traian Băsescu ar putea fi o soluţie pentru PL, dar şi pentru întreg curentul unionist din Moldova. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu şi PL au nevoie unul de altul cam în egală măsură. Poate PL ceva mai mult.”, încheie Igor Volnițchi.

Totodată, Igor Volnițchi analizează și consecințele unui scenariu în care Curtea Constituțională ar invalida rezultatele alegerilor prezidențiale. „Cu siguranţă, o atare decizie a CC va provoca proteste de amploare pe care le vor organiza socialiştii. Acest partid are o infrastructură destul de dezvoltată şi are o impresionantă capacitate de organizare şi mobilizare, lucru ce s-a văzut anterior, în cadrul altor proteste organizate de PSRM. Cu ce s-ar putea solda aceste proteste, putem doar să intuim.”

Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la portalul agora.md, guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea spune că este foarte greu ca banii furați din sistemul bancar să fie recuperați în totalitate. „Sistemul financiar mondial rămâne un univers relativ opac, plin de „găuri negre” – așa-zisele jurisdicții „off-shore” prin care dispar banii. Unde mai pui că nu toate țările prin care au tranzitat banii furați cooperează cu noi”, spune Sergiu Cioclea, sugerând că mai degrabă banii furați, dacă vor fi recuperați, atunci doar parțial.

Despre alegerile de duminică, pentru Adunarea Populară din autonomia găgăuză, scrie Dragoș Drăgan pe site-ul report.md. Autorul atrage atenția asupra mai multor nereguli, semnalate de societatea civilă de la Comrat. „Asociația „Piligrim-Demo”, care monitorizează procesul electoral din regiune, susține că cea mai mare problemă ar fi subfinanțarea activităților de organizare a alegerilor. Deși în buget au fost prevăzuți bani pentru organizarea alegerilor (aproximaitv 2,3 milioane de lei), până săptămâna trecută aceștia nu au fost debursați”. O altă problemă ar fi „favorizarea anumitor candidați în cursa electorală”. Potrivit legii, scrie Dragoș Drăgan, deputații Adunării Populare pot utiliza o parte din fondul de rezervă al autonomiei. „La scrutinul din acest an concurează și 26 dintre actualii deputați care vor putea folosi suplimentar câte o sută de mii de lei din fondul de rezervă, fapt ce-i avantajează în raport cu alți concurenți”. De cealaltă parte, reprezentanții comisiei electorale de la Comrat spun că „procesul de organizare a alegerilor se desfășoară normal”.

Jurnaliștii de la portalul deschide.md scriu că Partidul Liberal nu susține modificarea Constituției în ceea ce privește modalitatea de numire a Procurorului General de către președinte, citând surse anonime. Astfel, „democraţii au de ales între: a vota modificarea Constituţiei împreună cu opoziţia parlamentară, dar creând în acelaşi timp tensiuni în relaţia cu PL-ul, sau a se solidariza cu liberalii şi a nu vota acestă modificare, păstrând liniştea în coaliţie, însă dând o impresia proastă în faţa partenerilor europeni şi americani”, se mai arată în articolul publicat pe site-ul deschide.md. Subiectul urmează a fi examinat în următoarele săptămâni. Socialiştii, comuniştii şi PLDM şi-au exprimat deja disponibilitatea de a vota modificarea Constituţiei în ceea ce privește numirea Procurorului General de către președinte, și nu la propunerea președinelui Parlamentului, așa cum se întâmplă în prezent.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG