Linkuri accesibilitate

La aproape jumătate de an de la intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spații publice, reprezentanții Centrului Național de Sănătate publică spun că au aplicat amenzi în jur de 200 de mii de lei. Astăzi, este marcată Ziua Națională de renunțare la fumat, iar angajații instituției au organizat o acțiune cu participarea tinerilor, pentru a le reaminti efectele nocive ale fumatului și a le vorbi despre impactul legii care restricționează fumatul.

Tinerii au fost motivați mai curând de amenzile pe care le poate primi o persoană care fumează în locuri publice, decât de afișele cu imagini sinistre despre efectele fumatului și a expunerii la fumul de tutun. Pentru o țigară aprinsă în stația de troleibuz, în parc sau în scara blocului amenda este de patru mii de lei, pe când, pentru proprietarii în localurile cărora se fumează, penalitatea cea mai mică e de 7 mii de lei. Maria Tanțiura, elevă în clasa a XI-a crede că adolescenții, deși cunosc despre efectele nocive ale fumatului, se lasă cu ușurință atrași de ideea că fumatul ar fi la modă:

„Ei sunt foarte influențați de colectivul în care stau sau de persoanele înconjurătoare și dacă el vede că cineva fumează, poate să îi spună că o să fie cool dacă o să fumeze, așa că se lasă tentați. Dar dacă oamenii din anturajul vor fi împotriva fumatului și a altor chestii care dăunează, el nu va fuma.”

Ce cred tinerii despre metodele prin care poate fi descurajată dependenta de tutun? Acest lucru poate fi obținut prin informare și educație în școli și familie, prin sancțiuni dure, dar și prin scoaterea țigărilor din vitrinele chioșcurilor și eventual scumpirea lor. De fapt, legea privind controlul tutunului interzice și amplasarea sau difuzarea de publicitate la produsele din tutun, inclusiv în unitățile comerciale. Numai că aceste prevederi ale legii vor intra în vigoare abia în anul 2020.

Luminița Suveică, directoarea Centrului Național de Sănătate Publică spune că odată cu intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spații publice, zilnic cetățenii semnalează încălcări, expediind fotografii și înregistrări video. Ea notează că deși amenzile sunt usturătoare, nu toți agenții economici respectă interdicția:

„Au rămas doar câteva localuri cu care este mai greu de luptat, dar vresu să vă spun că proprietarii de localuri în care nu se fumează monitorizează și ei, și vin și ne aduc nouă informația. Problema încă este, dar nu vom ceda.”

Luminița Suveică mai spune că sunt mai mulți proprietari de localuri care au fost amendați repetat, ceea ce le permite reprezentanților Centrului Național de Sănătate Publică să ceară în judecată ca activitatea localului să fie suspendată.

Olesea Cozmic, președinta Asociației Obștești ,,Inimă mare” nu pune la îndoială efectul sancțiunilor, dar crede că sunt necesare mai degrabă acțiunile de prevenire. Publicul țintă al asociației sunt angajații din companii:

„Dacă îi arăți o imagine, persona este atenționată, dacă se face un diagnostic minim sau arăți analizele persoanei care fumează, atunci atenționarea este mult mai puternică. Apoi, contează influența membrilor din familie și la sfârșit sunt anumiți pași concreți pe care psihologul i-i recomandă fiecărui pacient individual.”

Datele prezentate azi de Centrul Național de Sănătate Publică arată că 27 la sută din cetățenii Republicii Moldova sunt fumători. Din acest an, autoritățile din medicină au lansat un serviciu de consiliere psihologică şi tratament pentru renunțare la fumat. Cu toate acestea, spun specialiștii un număr mare de cetățeni consideră fumatul o normalitate și de asta nu se sinchisesc să fumeze în locuri publice și nici nu-și pun întrebări despre sănătatea lor.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG