Proiectul a mai fost facilitat și de Brexit, de intenția Marii Britanii de a ieși din UE. Până acum, Londra se opusese oricărui proiect de armată europeană, precum se opusese și Washintonul sub Obama de altfel, temându-se că asemenea structuri militare paralele ar duce la slăbirea NATO.
Aceasta a fost tema discuțiilor, la Bruxelles, de duminică 13 noiembrie până marți 15 noiembrie, dintre miniștrii de externe din țările NATO și cei ai apărării. Miniștrii UE au decis să pună la punct planuri de întărire a unor structuri militare și de securitate comune, europene. Această eventualitate fusese invocată pentru prima oară de Franța, în urmă cu exact un an, imediat după atacurile teroriste din Paris, din 13 noiembrie 2015.
Franța, Germania, Italia și Spania sunt țările care sprijină cel mai mult proiectul. Sunt semne că Polonia și țările baltice se vor alătura curând acestui nucleu de țări doritoare să construiască niște structuri de apărare comune, europene, Varșovia și capitalele baltice fiind îngrijorate de fragilitatea lor în fața Rusiei, în cazul in care Statele Unite conduse de Trump s-ar dezinteresa de Europa.
Slăbită de Brexit și de incertitudinea negocierilor care vor urma cu ceilalți 27 de membri, Anglia nu mai e în măsură să blocheze proiectul, mai ales dacă i se dau garanții că e vorba doar de structuri de cooperare militară mai strânsă, iar nu de o autentică armată europeană care ar dedubla și afecta NATO.
De altfel, tratatele europene spun explicit că securitatea continentului trebuie asigurată de Alianța Nord Atlantică — NATO. Pe deasupra, tratatul de la Lisabona, pe care se fondează în mod legal funcționarea actuală a Uniunii Europene, interzice de facto crearea unei armate europene propriu-zise. Șefa diplomației UE Federica Mogherini a insistat de aceea, prezentând proiectul, că nu va fi vorba de o armată care ar face concurență NATO, ci de o mai bună coordonare militară între statele membre UE.
Mogherini a vorbit de participarea tuturor statelor membre UE (fără să menționeze Marea Britanie) și a insistat pe cooperarea viitoare permanentă cu NATO. "A întări Uniunea Europeană înseamnă în același timp a întări NATO", a spus Mogherini.
Planurile concrete vor fi prezentate șefilor de stat și guvern la summitul din luna decembrie.
În privința sancțiunilor impuse Rusiei poziția europeană a rămas neschimbată, în ciuda alegerii lui Trump și a declarațiilor ambigui ale acestuia în legătură cu Rusia. Europa își va menține sancțiunile, chiar dacă noul șef de la Casa Albă ar dori să le ușureze pe cele impuse de SUA în timpul administrației Obama.
Prezentând și proiectul unui sistem de apărare comun, chiar dacă se vor feri să îl numească "armată", europenii caută să se asigure din timp că în cazul în care vor fi confruntați cu un izolaționism crescând american nu vor rămâne singuri în fața Rusiei și a amenințării teroriste.
