Linkuri accesibilitate

„Moldova are cele mai intense schimburi comerciale cu UE și e puțin probabil că se va schimba acest lucru” (Nicu Popescu/contributors.ro)


Interviul premierului Pavel Filip (Agerpres).

Maia Sandu are cel mai mare scor electoral obtinut vreodata de o forta pro-europeana in Republica Moldova. Observaţia îi aparţine lui Nicu Popescu, senior analist la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene și specialist în relațiile UE-Rusia. Într-un interviu publicat pe platforma de opinii Contributors.ro, analistul spune că nu victoria lui Igor Dodon este surprinzatoare, ci scorul mare obtinut de Maia Sandu. Alegerea lui Dodon nu inseamna, potrivit lui Popescu, imediat o schimbare a puterii in Moldova, pentru că Parlamentul ar putea tine sub control deciziile presedintelui. „Astazi, Moldova are cele mai intense schimburi comerciale cu Uniunea Europeana si e putin probabil ca se va schimba acest lucru, chiar daca Rusia isi va deschide piata catre Republica Moldova”, argumentează el. Totuşi, cel mai mare risc din partea Rusiei pe care îl vede Popescu ar fi incercarea de reglementare a statului Transnistriei, Rusia visand la un acord tip memorandumul Kozak.

Într-un comentariu publicat pe aceeaşi platformă, președintele Expert Forum din România, Sorin Ioniță, notează că „Dodon a câştigat prezentul şi Transnistria, Maia Sandu a câştigat viitorul şi Europa.” Expertul român consideră că Maia Sandu a trebuit să lupte în alegeri cu un triunghi galactic, sovieto-oligarhic, format din aparatul de stat (guvernul), opoziţia pro-Moscova (Dodon) şi prietenii lor de la Tiraspol, mobilizaţi în turul doi în regim de urgenţă. Sorin Ioniță notează că nu există în Europa recent vreun candidat sau mişcare care să fi urcat în mai puţin de un an – cu zero resurse şi acces la media tradiţională – de la nimic la 38% – în primul tur şi 48% – în al doilea. Potrivit expertului, asta arătă că, deși nu majoritar, moldovenii s-au occidentalizat, iar apropierea de UE funcţionează.

Răzvan Voncu concluzionează într-un editorial publicat pe Adevărul /Moldova, având ca temă înfrângerea Maiei Sandu, că guvernanţii români vor trebui să decidă dacă „politica de a vărsa necondiţionat bani în acest sac fără fund, care e Basarabia, chiar reprezintă o politică naţională.” Autorul notează că România nu este Germania, iar Dodon însuşi a amintit de zicala: „Frate, frate, dar brânza e pe bani!”, sugerând suspendarea unor angajamente financiare ale României față de RM.

Într-un amplu interviu acordat Agerpres, premierul Pavel Filip declară că nu are emoții în ceea ce privește colaborarea cu viitorul președinte, arătându-se convins că respectul interinstituțional și cooperarea vor prevala. În caz contrar, afirmă Pavel Filip, nici președintele nu își va putea îndeplini obiectivele. În altă ordine de idei, premierul a declarat că pentru a conta pe plan extern, RM trebuie să se consolideze intern: să fie o țară cu instituții solide și cu o economie în dezvoltare, care îndeplinește criteriile pentru a fi în UE. Pavel Filip a menționat că, în prezent, sunt încă prea multe vulnerabilități interne care creează Republicii Moldova probleme în politica regională. „Vrem, prin acordul cu FMI, să dăm o șansă transformării radicale a economiei noastre, astfel încât oamenii să nu se mai simtă abandonați și să plece în străinătate”, a spus, între altele, prim-ministrul.

George Damian scrie într-un editorial publicat pe portalul „moldNova” că victoria lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale nu este decât unul din numeroasele efecte ale dispariției unui miliard de dolari din câteva dintre cele mai importante bănci din RM. Autorul remarcă faptul că detaliile operațiunii, în ciuda numeroaselor articole de investigație și a proceselor aflate pe rol, sunt încă neclare.

Directorul adjunct al Institutului țărilor CSI de la Moscova, Vladimir Jarihin, citat de ziarul rus „Neazavisimaia gazeta”, consideră că cei doi socialiști care au câștigat prezidențialele din Bulgaria și Republica Moldova nu trebuie considerați pro-ruși și asta pentru a evita decepțiile atunci când ei vor adopta decizii nu tocmai convenabile Rusiei. Mai corect ar fi, este de părere expertul rus, Dodon și Radev trebuie numiți lideri antiglobaliști.

Pe Facebook, fostul consilier prezidențial, ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk, a scris ironic că este cazul să-l felicite cu înscrierea victoriei zdrobitoare în alegerile prezidențiale pe Vladimir Plahotniuc și nu mai contează pe cine îl va felicita el la rândul lui.

În contextul rezultatelor alegerilor din Bulgaria și Republica Moldova, ex-ministrul de Externe al României, Mircea Geoană a menționat pe pagina sa de Facebook că, în afară de Ucraina, toți vecinii imediați ai României sunt sau sunt pe cale să intre în sfera de influență a Rusiei. „Turcia, un aliat strategic, este în plină reașezare în plan intern și extern. Rămân Polonia și statele baltice, la fel de preocupate ca și noi de „spargerea frontului” transatlantic în regiune”, a notat Mircea Geoană. Iar fostul președinte al României, Traian Băsescu a opinat pe pagina sa de Facebook că scorul obținut de Maia Sandu în alegeri dă certitudinea că 48% din populația Republicii Moldova este proeuropeană și pro-România. Traian Băsescu a sugerat că trebuie continuată politica de apropiere a Republicii Moldova de România.

Portalul „moldNova” trece în revistă câteva articole apărute în media din Rusia și Occident despre victoria lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. Între altele, cu referire la Rossia 24, portalul menționează că Igor Dodon intenționează să provoace alegeri parlamentare anticipate în 2017 și să organizeze un referendum care să îi ofere puteri sporite. „Dacă majoritatea parlamentară nu va fi de acord cu opinia președintelui, atunci el poate cere prin referendum modificarea Constituției, să ceară mai multe atribuții sau dizolvarea Parlamentului”, a spus Dodon. Jurnaliștii de la „The New York Times” scriu că înfrângerea forțelor proeuropene în Bulgaria și RM reprezintă o veste minunată pentru președintele rus Vladimir Putin, care vrea să slăbească influența UE în cele două țări. TIME notează că rezultatele alegerilor din Republica Moldova sunt o provocare pentru UE, adâncind criza din UE, iar influența geopolitică a Rusiei se consolidează prin cele două țări est-europene, care au ales în calitate de lideri de stat candidații cu legături la Moscova și cu Putin, menționează TIME, potrivit „moldNova”.

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a spus la RFI că victoria lui Igor Dodon, cel puțin la nivel perceptiv înseamnă un pas înapoi în ceea ce s-a numit parcursul european al RM, iar Maia Sandu nu a reușit să-l surclaseze Dodon pentru că a greșit „pe interior”, „față de voturile din RM.” Din păcate, Maia Sandu s-a cantonat într-un discurs care pivota exclusiv în jurul ideii de bătălie anti-corupție, în timp ce tema majoră în Republica Moldova a fost bătălia geopolitică, a spus Dan Dungaciu.

Tot la RFI, președintele Expert Forum din România, Sorin Ioniță, observator la alegerile din Republica Moldova, a declarat că Guvernul Republicii Moldova s-a decredibilizat în două etape: și-a retras candidatul cu puțin timp înainte de turul întâi - deci, am avut un Guvern care pretinde să conducă țara, dar nu a participat la alegeri - iar acum s-a delegitimizat exact cum a făcut Guvernul român în 2014 pe votul din diaspora, pe proasta organizare.

Fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, a declarat, la rându-i, la RFI că „alegerea lui Igor Dodon ca președinte este o lecție amară pentru democrația din Republica Moldova.” Igor Munteanu mai crede că Maia Sandu „a dat tot ce s-a putut” în aceste alegeri, dar nu a reușit să strângă grupuri importante, așa cum a fost PPE, PL sau curentele unioniste. Fostul ambasador consideră că Maia Sandu a greșit în alegerea unei strategii de comunicare, citând fraza înaripată deja în Republica Moldova: „Campania s-a dus online, dar câștigul s-a dus pe offline.” Igor Munteanu a numit alegerile prezidențiale „doar o etapă”, iar bătălia pentru reconfigurarea politicii din Republica Moldova se va da în 2018, la alegerile parlamentare. Tot la RFI), eurodeputatul român Cristian Preda, membru al grupului PPE din Parlamentul European, a declarat că „ar fi absurd ca un lucru profitabil cum este Acordul de Asociere RM-UE să fie demolat după victoria lui Igor Dodon”, spunând că, în campania electorală, Dodon a propus „lucruri dintre cele mai stranii” – renunţarea la BAC și schimbarea completă a regimului politic din Republica Moldova.

RIA Novosti de la Moscova îl citează pe Constantin Kosaciov, președintele Comitetului pentru afaceri externe al Consiliului Federației de la Moscova, care a spus că alegerile din Bulgaria și Republica Moldova au arătat prăbușirea campaniilor media și antiruse, iar victoria lui Donald Trump în SUA va influența mai multe scrutine din Europa. Aceeași agenție îl citează, într-un alt material, pe ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, potrivit căruia victoria lui Igor Dodon poate contribui la „însănătoșirea” relațiilor dintre Moscova și Chișinău. Iar senatorul rus, Alexei Pușkov, președintele Comisiei pentru politică informațională din cadrul Consiliului Federației de la Moscova, a menționat într-un text publicat pe pagina sa de Twitter că alegerile din Bulgaria și Republica Moldova, unde au învins politicieni pro-ruși, nu este o simplă schimbare de putere, ci o tentativă de modificare a modelelor de guvernare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG