Linkuri accesibilitate

Avem provocatorii pe care îi merităm.

Acum, intrați în era populismelor, multe nații socotesc că au nevoie de slogane și eroi naționaliști trecuți.

La români, unde dezinhibarea ultranaționalistă a început de ceva vreme și unde s-a căutat reabilitarea lui Antonescu - chiar dacă neîndemânatec, comparat cu renașterea cultului lui Horthy în Ungaria -, noii populiști nu și-au găsit un poet mai de soi decât legionarul Radu Gyr.

Sigur, și alte culturi au avut mari scriitori cu simpatii fasciste sau și mai rău. De pildă:

- Ezra Pound, cel mai mare poet de limbă engleză al secolului XX. Fascist antisemit, programe la Radio Roma în timpul războiului. A scăpat la limită de condamnarea la moarte.

sau:

- Louis-Ferdinand Céline, cel mai mare romancier de limbă franceză al sec. XX… Filo-nazist, a scris, pe lângă inovatoare romane, o serie de infecte pamflete antisemite. A scăpat la limită de condamnarea la moarte.

Putem continua lista cu norvegianul filo-nazist și premiu Nobel pentru literatură Knut Hamsun etc. și alții prin alte culturi.

Acum, în cazul acelor genii literare, care au fost în același timp niște oameni odioși, te regăsești într-o dilemă intelectuală și artistică din care nu poți ieși decât prin onestitate schizoidă: da, Ezra Pound a fost o persoană infectă; da, Céline a fost un obsedat anti-semit clinic (ca și Ezra Pound, de altfel). Geniul lor literar și lingvistic ne face însă să abordăm onest abisurile creativității umane.

In cazul unui versificator minor și steril cum a fost Radu Gyr, însă, a-l propune azi ca poet e doar o provocare ieftină combinată cu lipsă de cultură și anvergură.

Radu Gyr, așadar. Printre păcatele neamului nostru se numără si unul din cele mai obscene stiluri de poezie patriotică din istoria articulată a omenirii. In privința patriotismului în versuri, poeții legionari nu au fost cu nimic mai de soi decât cei ai comunismului.

Servilitatea lor siropoasă era la fel de neimaginativă si rău pusă in vorbe ca și cea a staliniștilor și ceaușiștilor, cum o atestă poezii ale lui Radu Gyr, din volumul Cântece Legionare (Librăria și Tipografia Ioan Călinescu – Buzău, 1940). La o adică ceea ce scria Gyr nu e cu nimic mai de soi de ce scria, în același volumaș legionar... Părintele Cucuietu.

Lucruri lipsite de absolut orice valoare poetică, așadar. Să îl citezi astăzi pe Radu Gyr cu „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, când el a fost doar un banal versificator servil si lălăitor ce-ar fi dispărut în uitare dacă nu-l băgau la închisoare comuniștii, arată doar că ai provocatorii pe care îi meriți.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG