Linkuri accesibilitate

Au nevoie moldovenii de democraţie?

Următorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi acesta, va avea adversari pentru că ambii candidați privind din rîndurile opoziției.. Având în vedere capacitatea instituțională slabă și dezmembrată a țării, e nevoie de un șef de stat puternic, conciliant, eficient, cult și capabil să aducă liniște și unitate într-o societate dezbinată, crede internautul și activistul civic Valeriu Pașa.

Valeriu Paşa: „Toate aceste dispute atât de aprinse, de fapt, nu aveau o miză atât de mare, încât să ducă la o asemenea divizare, la certuri, la atâtea murdării apărute în spaţiul public.”

Europa Liberă: Şi care sunt lecţiile acestei campanii prezidenţiale?

Valeriu Paşa: „Alegătorii trebuie să înveţe lecţia implicării politice și a participării civice la timp. Iar politicienii, în special cei din opoziţie, trebuie să îşi dea seama că alegerile se câştigă printr-o muncă asiduă, timp de patru ani şi nu doar în campania electorală. Trebuie să-şi dezvolte partide puternice, trebuie să convingă cât mai mulţi cetăţeni să se implice, să aibă partide bazate pe procese democratice interne foarte puternice, să aibă membri de valoare peste tot, să aibă echipe puternice, să pună valoare pe know-how, pe cunoştinţe, atunci când pregătesc şi desfăşoară o campanie electorală. Acestea ar fi lecţiile.”

Europa Liberă: Valeriu Paşa ce radiografie poate face pentru statul Republica Moldova? Ce se întâmplă astăzi în această ţară? De ce a ajuns să se confrunte Moldova cu atâtea probleme şi de ce nodul dezlegării acestor probleme atât de greu se face?

Valeriu Paşa: „Este o dispoziţie generală de lipsă de încredere în ziua de mâine, de disperare. Moldovenii au nevoie de o speranţă în ziua de mâine. Iar cauza acestei situaţii este acea lecţie care nu a fost învăţată la timp, cea a lipsei de implicare, stăm de o parte, nu ne interesează nimic. Şi atunci când arde, începem să ne implicăm şi ajungem la această situaţie de conflict generalizat în întreaga societate. Cetăţenii trebuie să fie patru ani împrejur cu ochii pe clasa politică, să le ceară un comportament corect, să le ceară să-şi respecte promisiunile, să muncească în interesul cetăţenilor. Mai mult decât atât, practic, din perioada anului 2009 foarte multă lume implicată atunci activ, cumva, s-a retras, nu a mai fost implicată activ. Şi au ajuns acum, după şapte ani, să-şi dea seama foarte mulţi că în Moldova ceva se întâmplă, că societatea noastră are nevoie de foarte multă educaţie civică, politică.”

Europa Liberă: Atunci când discuţi cu cetăţeanul de la firul ierbii, afli de la omul simplu că îşi doreşte, totuşi, un stat corect, în care să nu trebuiască să plătească şpăgi, în care libertatea şi meritul fiecăruia să fie pe primul loc. Dar tocmai unii dintre aceşti cetăţeni, poate chiar majoritatea, nu acceptă uşor schimbarea, reforma, atunci când e nevoie să spună: „Nu dau mită, nu accept mită, nu ascult şeful, atunci când acesta dă indicaţii de partid” şi multe alte lucruri care ţin Moldova pe loc.

Valeriu Paşa: „Dacă nu vrei să dai mită, nu dai. Dacă consideri că meriţi să fii cetăţean liber, să-ţi fie respectate drepturile, atunci lupţi pentru ele, nu aştepţi să se întâmple, să se schimbe lucrurile peste tot, dar nu în comportamentul tău de zi cu zi. E ceva de genul: „Să fie reforme, dar nu începeţi, vă rog frumos, cu mine”. E nevoie de o conştientizare a faptului că procesele acestea încep de la fiecare cetăţean în parte. Şi dacă ţi le doreşti, atunci nu aştepţi să vină preşedintele Parlamentului să facă aceasta, dar faci şi tu partea ta mică a lucrului acesta.”

Europa Liberă: De ce atât de greu creşte această cultură politică? De ce atât de greu se schimbă mentalitatea? Totuşi, câteva generaţii s-au perindat deja chiar pe parcursul acestor 25 de ani de independenţă a Moldovei.

Valeriu Paşa: „Moldovenii sunt foarte comozi. De fapt, dacă stăm să-l vedem pe fiecare în parte, sau să analizeze fiecare comportamentul său propriu, să-şi dea seama că, poate, nu îşi doreşte lucrul acesta, și pornind de la această amăgire personală, moldovenii se mint şi atunci când merg la vot. Ori, este destul de clar că, atunci când ai în faţă un cetăţean cu un trecut extrem de dubios, cu dovezi clare de implicare în corupţie, nu-l mai votezi. Da, este legat de educaţia pe care o avem, de cultura generală pe care o avem. Aşa sunt moldovenii, putem să spunem lucruri banale de genul că aşa e mentalitatea, dar va fi adevărat. Dar e nevoie de acest efort.”

Europa Liberă: Trăiesc cu demnitate şi în demnitate cetăţenii Republicii Moldova?

Valeriu Paşa: „Sigur că nu.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă să nu trăieşti cu şi în demnitate?

Valeriu Paşa: „Este exemplul Republicii Moldova. Şi ceea ce vedem zi de zi, ceea ce ni se întâmplă, atunci când zilnic auzim despre scandaluri de corupţie, apar sute, deja, probabil, mii de investigaţii jurnalistice care demasc furturi de milioane şi miliarde. Şi după aceasta nimeni nu poartă răspundere. Aceasta înseamnă să avem parte de o societate care, în absoluta ei majoritate, este lipsită de demnitate.”

Europa Liberă: Au nevoie moldovenii de democraţie?

Valeriu Paşa: „Este o întrebare bună.”

Europa Liberă: Democraţia nu este un cadou, aşa cum ţi-o clădeşti într-un stat în aşa stat trăieşti. Vă întrebam dacă vor moldovenii democraţie?

Valeriu Paşa: „Nu sunt sigur că moldovenii conştientizează, până la urmă, ce înseamnă democraţie. Cu siguranţă, ei îşi doresc alegeri. Acest drept este unul la care cetăţenii de toate categoriile sociale, vârstele şi ocupaţiile din Republica Moldova ţin foarte mult, la dreptul lor la vot. Şi vedem aceasta din prezenţa foarte mare, prezenţa reală în Republica Moldova, având în vedere sutele de mii de cetăţeni plecaţi, este de fiecare dată cam peste 80% din cei care mai sunt pe aici, ori, ei consideră că democraţia se reduce cam la alegeri. Mai e o bună parte care consideră că democraţia înseamnă şi libertatea de exprimare. Unii denaturează conceptul de democraţie şi consideră că în democraţie poţi face tot ce vrei. Dar lipseşte conştientizarea acelui fapt că democraţie înseamnă şi respectarea drepturilor altora, dar şi nişte obligaţiuni. Şi, în primul rând, trebuie să ţii cont de interesul public, trebuie să ţii cont de interesul legitim al altor persoane. Iar această componentă a democraţiei este foarte departe de a fi conştientizată de majoritate.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Şi aceste făgăduieli care se fac în campania electorală şi sunt propuse drept soluţii salvatoare de către cei care participă în cursa electorală şi care parcă ar trebui să readucă speranţe, dar se pare, nici acestea nu mai funcţionează, pentru că majoritatea dintre cei cu care discut spun că nu au încredere în promisiunile pe care le fac politicienii.

Valeriu Paşa: „Este adevărat că în această campanie candidaţii la funcţia de preşedinte au făcut foarte multe promisiuni care depăşesc ceea ce poate face un preşedinte. Adevărat este că aceste alegeri au un profund rol simbolic. Chiar este o bătălie între renaşterea unei speranţe că lucrurile în Republica Moldova pot să meargă pe un făgaş corect, pot să se dezvolte într-o direcţie corectă sau perpetuarea încă pe un termen nedeterminat a acestei stări de lucruri.”

Europa Liberă: Cât timp îi mai trebuie societăţii moldave să găsească un proiect în jurul căruia să se solidarizeze toată lumea şi să nu se mai urască, să nu se mai antagonizeze, să uite de această confruntare uneori nedreaptă între cei care, chipurile, reprezintă stânga şi dreapta? Cât timp îi trebuie? Şi cine e acel care va încerca să lumineze această cale de unificare a populaţiei din Republica Moldova?

Valeriu Paşa: „Pot fi suficienţi şi doi-trei ani. Poate fi nevoie şi de mult mai mult, de 15-16, atunci când Republica Moldova cu siguranţă va arăta cu totul altfel decât o ştim noi acum. Dacă situaţia actuală continuă, la un moment dat, se va ajunge la un profund colaps economic şi social şi Republica Moldova chiar ca structură de populaţie va arăta altfel pentru că în 15 ani maxim vom fi o ţară foarte depopulată, cu foarte puţini tineri, cu foarte mulţi bătrâni. Cum se poate întâmpla această unificare? Este nevoie de o clasă politică responsabilă. Să se implice în politică nu acei care nu ştiu să facă altceva sau cei care au anumite interese, dar oameni cu adevărat patrioţi, iubitori de ţară şi ambiţioşi, în sensul bun al cuvântului.”

Europa Liberă: Şi îi are Republica Moldova pe aceşti oameni?

Valeriu Paşa: „Ei, cu siguranţă, sunt, la fel cum au fost şi acum 20 de ani, la fel cum au fost şi acum 10 ani. Da, este clar că din cauza acestei emigraţii sunt din ce în ce mai puţini, dar oricum rămân. Important este să iasă din reţelele sociale, să iasă din comoditatea de a avea un loc de muncă stabil şi comod şi de a nu încurca nimănui, de a nu purta răspundere pentru restul concetăţenilor şi să se implice în politică. Da, putem spune că societatea noastră e aşa cum este, dar, într-un final, relele mari ale acestei ţări se trag din interiorul politicului şi acolo trebuie să fie şi rezolvarea acestei probleme.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG