Linkuri accesibilitate

Cel puțin șapte politicieni din dreapta Prutului candidează la alegerile parlamentare din România, pe 11 decembrie, în circumscripția care include și Republica Moldova, sugerând un interes sporit pentru accederea în Senatul și Camera Deputaților de la București, pe măsură ce tot mai mulți moldoveni redobândesc cetățenia română.

Urmare a trecerii la sistemul de vot mixt, din 2008, cetățenii români din străinătate pot să mandateze patru deputați și doi senatori. Primul ales după acest sistem, pentru zona Europei de Est, a fost Tudor Panțâru, fost judecător din partea Republicii Moldova la CEDO, iar acum patru ani deputat în circumscripția pentru diasporă a ajuns basarabeanul Eugen Tomac.

Editorialistul Nicolae Negru, de la "Ziarul Național" susține că de la un scrutin la altul este în creștere nu doar numărul cetățenilor care și-au redobândit cetățenia română, dar și a celor care participă la vot. La alegerile prezidențiale din 2014, la secțiile deschise în Republica Moldova, au votat aproape 22 de mii de cetățeni, pe când la parlamentarele din 2012 numărul acestora era de 14 mii.

Și de această dată, crede Nicolae Negru, cei care participă la alegeri o vor face sperând că vor avea un reprezentant al lor în legislativul de la București. Însă, remarcă el, un deputat nu poate face multe lucruri or, el depinde și de felul în care privesc colegii săi de partid relația dintre Republica Moldova și România:

„Să spunem că unul a făcut mai mult, unul a făcut mai puțin nu cred că cineva cuantifică lucrul acesta, dar cred că este important totuși că există o voce, o persoană care știe ce se întâmplă aici, în Republica Moldova. Și încercări, cel puțin, au fost, când, de exemplu, se vorbea despre redobândirea cetățeniei, era o procedură birocratică. Și domnul Tomac, și domnul Panțîru, ei încercau să intervină și încercau cumva să îndrepte lucrurile pe un făgaș pe care ei îl considerau mai bun.”

Pornind de la activitatea deputaților care au fost aleși până acum în circumscripția ce include și Republica Moldova, Nicolae Toderaș, lector la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, spune că votul de încredere acordat de cetățenii nu înseamnă neapărat și asumarea unor angajamente:

„În calitate de cetățean al Republicii Moldova, bineînțeles că ai o speranță să apară pe agenda politică o serie de aspecte care vizează problemele cetățenilor din Republica Moldova, în speță cu cetățenie română. Dar așa cum este construit actualul aranjament politic, lucrurile sunt destul de vagi, pentru că, în special actorii politici sunt axați pe mesaje, pe mesaje de a câștiga un mandat și după aceea uită. Tipologia actorului politic, asta e marea problemă. Nu au un contact direct cu cetățenii, mai degrabă e totul bazat pe un joc de câștiguri politice de moment.”

Nicolae Toderaș considera că și cetățeanul trebuie să dea dovadă de inițiativă și să cheme la raport reprezentantul lor din legislativul de la București. Opinie susținută și de editorialistul Nicolae Negru, care remarcă faptul ca șansele persoanei sprijinite de votul românilor din Republica Moldova depinde în mare parte și de partidul din care face parte, dar și de configurația din parlament.

El susține că din moment ce ponderea alegătorilor din Republica Moldova crește tot mai mult, partidele din România vor include pe listele lor în alegeri nume cunoscute, care să atragă electoralul din stânga Prutului.

Printre cei care vor încerca în acest an să obțină un mandat de deputat în parlamentul României este președintele raionului Anenii-Noi, Alexandru Barbăroșie, fostul ministrul al apărării Ion Costaș, jurnalistul Doru Dendiu și activistul unionist Constantin Codreanu.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG