Linkuri accesibilitate

De cinci ani, nouă ţări-membre ale UE, trei ţări candidate la aderare din Balcani şi cele două state învecinate Ucraina şi Republica Moldova încearcă să dezvolte regiunea dunăreană, să îmbunătățească mediul ambiant, să reclădească poduri de cooperare şi să reducă discrepanțele de dezvoltare dintre zonele bogate şi cele sărace.

La sfârșitul săptămânii trecute, reprezentanți celor 14 ţări riverane Dunării, atât din cadrul guvernelor, cât şi exponenţi ai societăţii civile, businessului şi mediului academic, s-au întâlnit la Bratislava, Slovacia, pentru a face bilanțurile celor cinci ani de existenţă a strategiei europene a regiunii.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, slovacul Maroš Šefčovič, s-a arătat mulțumit de rezultatele cooperării în ceea ce privește protecția mediului şi managementul apei, inclusiv controlul inundațiilor. El a dat ca exemplu proiectele comune derulate de Slovacia, Ungaria şi Serbia. Maroš Šefčovič a spus, de asemenea, că Republica Moldova şi Ucraina au fost invitate să coopereze în acest format şi să vină cu propuneri la următoarea rundă de proiecte.

Gura Moraviei la Dunăre, Devin, Bratislava

Gura Moraviei la Dunăre, Devin, Bratislava

​Slovacia a preluat bune practici de la vecinele Austria şi Germania şi vrea să le transmită mai departe altor ţări care au probleme similare. Bunăoară, capitala Bratislava precum şi alte localități riverane se confruntau periodic cu revărsarea Dunării. Autoritatea responsabilă de managementul apei a procurat cu ajutorul fondurilor structurare europene opt construcţii din plăci metalice asemenea unor garduri, capabile să reziste la presiunea apei.

Devin, iunie 2013 (Foto: Slovensky Hodohospodarsky Podnic)

Devin, iunie 2013 (Foto: Slovensky Hodohospodarsky Podnic)

(Foto: Slovensky Hodohospodarsky Podnic)

(Foto: Slovensky Hodohospodarsky Podnic)

(Fotoo: Slovensky Hodohospodarsky Podnic)

(Fotoo: Slovensky Hodohospodarsky Podnic)

Astfel urmează a fi soluționata şi problema unei suburbii a Bratislavei, Devin, aflată la 11 kilometri de oraş, la gura râului Moravia. Deseori revărsarea celor două râuri transformau localitatea într-o insulă cu toate căile de acces blocate, povestește primarul Ľubica Kolková:

Ľubica Kolková

Ľubica Kolková

„Am trecut prin experiența inundaţiilor în 2002, 2010 şi 2013 şi vreau să vă spun că pentru oameni era o tragedie. În 2002 au fost distruse multe case. După punerea în funcțiune a sistemului mobil de protecție la inundații, în 2010 şi 2013 am reuşit să protejăm localitatea”.

Fiecare ţară membră a Strategiei dunărene şi-a ales din lista celor 11 priorități acţiuni ce consideră că o va ajuta. Slovacia a optat şi pentru dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere prin cercetare, educaţie şi tehnologii ale informaţiei. În cadrul acestui obiectiv a apelat tot la ajutorul celor din Austria şi Germania pentru a crea după modelul lor şcoli vocaţionale sau duale. Factori de decizie de la Bratislava susţin că astfel vor să reducă rata mare a şomajului printre tineri, de 24%, faţă de doar 7% din Germania.

Inundații în Ungaria, iunie 2013

Inundații în Ungaria, iunie 2013

În 2012 au demarat dezbateri publice despre reformarea sistemului de învățământ, la care au participat activ şi agenţi economici. Anul trecut a fost votată noua lege care prevede instituirea de şcoli vocaţionale formate din asocierea mai multor companii cu autorităţile publice. De exemplu, Dual Academy este fondată de trei reprezentanțe a concernelor mari din industria automobilistică şi administrația regiunii Bratislava. Jumătate de bani necesari, adică 9 milioane de euro, au fost fonduri europene. Prima promoţie va absolvi în 2020 şi va primi certificate duble, spune Eric Reuting, reprezentantul acestei şcoli.

Inundații în Germania, la Passau, 4 iunie 2013

Inundații în Germania, la Passau, 4 iunie 2013

„A trebuit să găsim studenţi, studenţi interesaţi de sistemul dual de învăţământ şi a fost foarte dificil pentru noi, întrucât aici, în Slovacia, toată lumea vrea să meargă la universitate, nimeni nu vrea să muncească în atelier. Şi, pentru a sparge acest zid de necunoaştere, am făcut o campanie de informare, am discutat cu părinţii. Am luat o şcoală publică pe care am integrat-o în mediul privat, cu participarea sectorului public. Am obţinut prin cooperare o asociaţie privată. Am găsit o soluţie ce reflectă atât interesul businessului, cât şi al autorităţilor publice”.

Colaborarea specialiştilor din ţările vecine pe probleme comune este cea mai la îndemână soluţie, afirmă experții slovaci, mai ales când roata deja a fost inventată de alţii. Cooperarea ajută țările să devină mai uniforme în ceea ce priveşte dezvoltarea şi mai cu seama să crească nivelul de bunăstare în regiunea Dunării, din sudul Germaniei până la Marea Neagră.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG