Linkuri accesibilitate

Victor Gotișan: „Biserica este într-un concubinaj cu statul: tu mă susții în alegeri, eu îți dau numere prezidențiale, mă susții în alegeri și tot așa”.

Petiția împotriva implicării Mitropoliei Moldovei în politică și în favoarea impozitării activităților clerului adunase în această după-amiază aproape 10.000 de semnături. Stagiarul nostru de la Chișinău are detalii despre popularitatea inițiativei provocate mai ales de declarațiile episcopului Marchel în favoarea candidatului socialist Igor Dodon.

Observațiile umilitoare lansate de Episcopul de Bălți și Fălești în cea mai recenta aparitie publică nu reprezintă opinia Bisericii, prin urmare demersurile în favoarea impozitării veniturilor obținute de slujitorii bisericii, ca masură pecuniară, sunt nejustificate. Aceasta este reacția Mitropoliei Moldovei la revendicarea formulată de petiționari.

Întrebat în context dacă aparițiile Mitropolitului Vladimir alături de Igor Dodon în plină campanie electorală, certifică implicarea politică a bisericii, secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș, a spus ca ar fi o talmăcire greșită:

„Mitropolitul Vladimir nu a apărut alături de unul din candidați. El nu a făcut altceva decât să salute o persoană cunoscută”, spune acesta.

Secretarul Mitropoliei spune că în realitate Biserica este plătitoare de impozite, iar îngrijirea unui patrimoniu de peste 700 de lăcaşuri sfinte, înscrise în Registrul de Stat al Monumentelor este exact proba pe care o pun la îndoială petiționarii. Vadim Cheibaş susține că instituția bisericească ar fi unul din cei mai mari contribuabili la bugetul statului:

„Fiecare comunitate religioasă are o comisie de revizie, un Consiliu Parohial. Toată această evidență este contabilizată, veniturile sunt îndreptate conform deciziei acestor consilii pentru repararea, menținerea sfintelor locașe, achitarea salariilor, a slujitorilor și a personalului angajat, care ulterior sunt impozitate corespunzător”.

Ștefan Creangă, președinte al Comisei Economie, Buget și Finanțe din Parlamentul Republicii Moldova, spune că autoritățile au făcut până acum mai multe încercări de a reglementa acest domeniu, încercări care însă nu au fost niciodată duse până la capăt.

„Delimitarea bisericii de stat, într-un anumit concept presupune neimpozitarea, dar Constituția nu prevede exact că Biserica nu trebuie să fie impozitată. Biserica, ca formă organizatorico-juridică este ONG. Ea este reglementată de legea respectivă”.

Teologul Victor Gotișan spune statul dispune de suficiente instrumente normative pentru impozitarea locașelor de cult, dar evită folosirea acestora intrucat ar exista „o înțelegere reciprocă” între cler și stat.

„Biserica este într-un concubinaj cu statul: tu mă susții în alegeri, eu îți dau numere prezidențiale, mă susții în alegeri și tot așa”.

Avocata Doina Ioana Străisteanu, una din autoarele petiției, susține că Mitropolia, prin reprezentanții săi a încălcat așa-numitele „criterii de eligibilitate pentru a fi scutite de taxe și impozite”:

„În lege este indicat că Biserica Ortodoxă se va abține de la implicarea în politică, și acum dacă vedem implicarea activă a preoților Mitropoliei Moldovei, prin comunicate de presă, conferințe în care dezbină societatea, și se exprimă în favoarea unui candidat, considerăm că ei nu întrunesc condițiile de eligibilitate, și am reamintit statului aceste prevederi ca să-i impoziteze.”

Atât Doina Ioana Străisteanu, cât și Victor Gotișan fac trimitere la articolul 15 din Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie. Potrivit acestei legi, statul nu intervine în activitatea religioasă a cultelor, iar în schimb cultele religioase trebuie să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor politice.

Ultima dată, când a fost adusă pe agenda publică problema impozitării lăcașelor de cult, în 2015, sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova cerea Ministerului Finanțelor ca parohiile din țară să fie scutite de prezentarea rapoartelor anuale către inspectoratele fiscale.

Ori de cate ori in spatiul public reapare discutia despre prespusa evaziune fiscala a preotilor, mai cu seama a celor care au afaceri conexe, prelatii notorii incearca sa canalizeze polemica spre semnificatia sacrala banilor perceputi de slujitori. Numai ca le vine tot mai greu sa faca fata polemicilor, dupa ce presa opereaza cu exemple de dependenta descalificanta a unor preoti de bunuri mobile si imobiliare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG