Linkuri accesibilitate

Va reuși viitorul președinte să unească o societate polarizată? (VIDEO)


Punct și de la capăt cu Natalia Morar, Ion Grosu, expert în comunicare politică, și Vasile Cantarji, sociolog la CBS-AXA (emisiune în limba rusă).

Vă salut pe undele postului de radio Europa Liberă. Sunt Natalia Morari și ascultați emisiunea „Punct și de la capăt”. Cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, societatea noastră este iarăși scindată. Se pare că ne luptăm nu atât pe viață, cât pe moarte. Următorul președinte va trebui să fie unul pentru toți și din partea tuturor. Este oare aceasta posibil în momentul în care noi iarăși suntem împărțiți în cei de dreapta și în cei de stânga, în cei care sunt pentru Europa și în cei care sunt pentru Rusia? Cum va consolida noul președinte întreaga societate în jurul său și este asta în fond posibil? Despre felul în care viitorul președinte va consolida o societate polarizată vom vorbi astăzi cu oaspeţii mei din studio: sociologul Vasile Cantarji. Bună ziua, bine ați venit la Europa Liberă

Vasile Cantarji: „Bună ziua!”

Europa Liberă: Și expertul în comunicare politică Ion Grosu. Bună ziua, bine aţi venit la Europa Liberă.

Ion Grosu: „Bună ziua!”

Natalia Morari

Natalia Morari

Europa Liberă: A rămas o săptămână până la alegeri. Vom începe cu Dvs., domnule Cantarji. Societatea noastră este polarizată. Destul de puternic. Nu se știe ce se va mai întâmpla în săptămâna care vine. Este bine sau rău pentru un președinte să vină în condițiile, când noi suntem iarăși împărțiți în cele două tabere opozante – unii se uită într-o direcție, alții – în alta, și când ne leagă valori cu totul diferite?

Vasile Cantarji: „Societatea este polarizată deoarece candidații sunt paralizați. Avem în țară o situație foarte interesantă din acest punct de vedere, când forțele politice încearcă să acumuleze la maximum dividendele politice în cadrul orientărilor geopolitice, ceea ce, în viziunea mea, este foarte rău”.

Europa Liberă: Însă acum polarizarea are loc nu doar pe criteriul geopolitic, ci și pe cel valoric.

Vasile Cantarji: „Tradițional, și nu doar în Moldova, filiera de dreapta era susținută de populația mai tânără, cu un nivel mai înalt de educație, cu un nivel mai înalt al urbanizării. Totodată, viziunile de stânga sunt împărtăşite îndeosebi de acea categorie a populației care depinde mai mult de stat”.

Europa Liberă: Aceasta are loc atunci când filiera de dreapta este chiar de dreapta, iar cea de stânga – de stânga. Însă la noi acest lucru cumva...

Vasile Cantarji: „...Da. De fapt, într-un fel sau altul, o putem spune și despre noi...”

Europa Liberă: …Este destul de neclar.

Vasile Cantarji: „Da. Aveți absolută dreptate. Noi am văzut, avem foarte multe exemple din istoria recentă, când partidele care se poziționau în calitate de forță de stânga, proiectau și încercau să implementeze reforme economice, destul de progresive în ceea ce privește caracterul lor liberal. Dar să presupunem totuși că la noi e un fel de parodie a spectrului politic existent. De aceea și există la noi o corelare substanțială, când categoriile mai tinere, mai inteligente ale populației susțin, pe de o parte, doar partidele de dreapta și într-o măsură mai mare susțin orientarea proeuropeană, în timp ce populația mai în vârstă, tradiţional, susține partidele de stânga, care mai des se manifestă drept adepți ai integrării estice”.

Europa Liberă: Deci, candidații fac totul corect atunci când își concentrează atenția, mesajele anume pe această temă?

Vasile Cantarji: „Din perspectiva eficacității tehnologiei și a acumulării voturilor, este corect. Însă, în general, aceasta poate să ducă la anumite consecințe...”

Europa Liberă: Sub forma divizării societății.

Vasile Cantarji: „…Cineva dintre ei va deveni președinte și el nu va fi acceptat de un anumit și important sub raport cantitativ segment al populației”.

Europa Liberă: De o jumătate din populație. Acest lucru este aproape evident.

Vasile Cantarji: „O împărțire aproximativă după viziuni în populația noastră este următoarea: în jur de 40% din populația noastră în mod categoric susțin integrarea și orientarea spre Est, aproape o treime din populație susține și se înclină spre integrarea cu Vestul, iar restul populației reprezintă acei care acceptă orice integrare, important e...”

Europa Liberă: …Important e ca viața să fie mai bună.

Vasile Cantarji: „…Însă este o imagine foarte simplificată, deoarece, apropo de alegerile președintelui, noi întrebam: pe cine ați susține mai degrabă: pe un candidat care promovează integrarea în Uniunea Vamală sau pe unul care promovează integrarea în direcția opusă? 60% au răspuns că președintele trebuie să fie prieten cu toți. Adică el trebuie să fie un fel de președinte care ar semăna cu motanul Leopold din desenele animate din perioada sovietică, care spune: „Eu zic să fim prieteni”. Și doar 16-17% s-au poziționat pe o anumită parte a baricadei”.

Europa Liberă: Este foarte bine. Aceasta nu poate să nu bucure.

Vasile Cantarji: „Acest fapt vorbește despre aceea că în cazul concret evaluăm alegerile concrete. Populația este destul de rațională”.

Europa Liberă: Este înțeleaptă, aș zice eu. Domnule Grosu, cât de corect procedează candidații atunci când dezbină societatea? Poate, o fac nu atât ei, cât chiar electoratul contribuie la aceasta, împărțindu-ne în cele două tabere. Este aceasta eficient cu o săptămână până la turul doi al alegerilor?

Ion Grosu: „Cred că polarizarea societății pe care ei încearcă să o producă, este insuficientă”.

Europa Liberă: Insuficientă?

Ion Grosu: „Polarizarea societății este un moment foarte necesar și important. La fiecare etapă istorică societatea se confruntă cu anumite probleme fundamentale. Iar pentru rezolvarea acestor probleme de către toată societate este nevoie de comunicare, de o mare discuție. În secolul V, în Bizanț se punea problema: avem nevoie de icoane sau nu avem nevoie de ele? Și oamenii mureau, pentru că se ucideau unii pe alţii din această cauză. Însă acum acest lucru nu mai reprezintă în Moldova o problemă. Nimeni nu mai discută dacă avem nevoie de icoane sau nu avem nevoie de ele. Este o problemă din mileniile trecute. Acum ne confruntăm cu alte probleme. Și pentru a le rezolva pe cale democratică, fără metode violente, avem nevoie de niște alegeri care polarizează societatea. Este un proces normal în orice societate democratică. Acum, dacă vom privi, ce se întâmplă în Statele Unite, acolo...

Europa Liberă: Se întâmplă același lucru…

Ion Grosu: „…Acolo polarizarea este mult mai mare decât în Moldova. Mie nu-mi este suficientă acea polarizare pe care o avem deja. Ambii candidați sunt împotriva oligarhiei, ambii sunt împotriva corupției, la temele centrale ale acestor alegeri ei vin cu aceleași răspunsuri. Unica alegere este: în cine putem să avem o încredere mai mare. Acum nu avem o polarizare pe criteriu tematic. Avem o polarizare pe criteriul încrederii: acesta va putea face mai bine același lucru sau acela va putea face mai bine același lucru”.

Europa Liberă: Da, este adevărat, deoarece ambii se poziționează drept candidați împotriva puterii.

Ion Grosu: „Aceste alegeri ne-au mai arătat un proces interesant pe arena politică: și anume, faptul că ambii candidați se mișcă spre centru. Adică, acum Dodon nu este același care era în perioada alegerilor primarului împotriva lui Chirtoacă. Și Maia Sandu, la fel, nu este Chirtoacă. Ei nu mai lucrează din poziții extremiste, cum era în timpul alegerilor din 2011, când se evocau tancuri rusești, unirea etc. – problema noastră eternă. Nu. Faptul că Dodon concurează acum cu Maia Sandu, un candidat mai moderat, îl face să fie mai moderat și pe el, deoarece el are nevoie de voturile din centrul spectrului politic”.

Europa Liberă: Dar cum se explică acest lucru? Prin faptul că marea majoritate a populației consideră că viitorul președinte trebuie să păstreze relațiile de prietenie atât cu Vestul, cât și cu Estul? De aceea ei procedează astfel sau aceasta se întâmplă firesc?

Ion Grosu: „Nici în dezbateri, nici în temele centrale ale acestui scrutin, eu nu observ problema Estului și cea a Vestului. Însă noi am avut candidați care au mizat în mod exclusiv pe aceste probleme: pe unire. Ei au pornit în aceste alegeri și, pur și simplu, s-au sinucis în calitate de politicieni...”

Europa Liberă: Da, sau Iurie Leancă care se poziționa ca un candidat curat proeuropean...

Ion Grosu: „Acolo sunt alte probleme, nu cred că este curat... Însă dacă vom lua extrema din stânga, la noi în general nu mai sunt extremiști ca „Patria” sau alții... Au existat asemenea mișcări prorusești: doar integrare și atât, și „doar despre aceasta putem noi vorbi, viitorul este doar cu Rusia”. Și influența forțelor prounioniste asupra societății, la fel, a scăzut. Aceste alegeri sunt pentru mine ceva nou, deoarece sunt niște alegeri foarte moderate”.

Europa Liberă: Sunt alegeri în care într-adevăr se vorbește mai puțin despre politica externă, despre geopolitică. Este adevărat.

Ion Grosu: „Însă aceasta nu este neapărat bine. Deoarece noi avem nevoie de o polarizare. Pentru a rezolva probleme mari noi avem nevoie de o mare discuţie”.

Europa Liberă: Este aceasta bine sau rău, domnule Cantarji? În general, cât este de corect?

Vasile Cantarji: „Iată părerea mea. În istoria recentă a politicii din Republica Moldova, noi am avut un singur lider politic care, după nivelul de încredere într-o anumită perioadă a carierei sale, ar putea să pretindă la titlul de părinte al naţiunii. Este...”

Europa Liberă: Vladimir Voronin.

Vasile Cantarji: „…Da, este Vladimir Voronin, cel de-al treilea preşedinte al Republicii Moldova. În condițiile actuale – când după 2009 societatea a fost încărcată de dispute – încotro ne mișcăm, spre Est sau spre Vest, – când în orice discuție pe orice temă, mai devreme sau mai târziu apare întrebarea: ești tu cu românii sau împotriva lor, ești tu pentru Uniunea Europeană sau pentru Uniunea Vamală – mi se pare mai puțin posibil, indiferent de felul în care se va manifesta viitorul președinte, ca el să înregistreze vreodată un rating mai mare de 50%...”

Europa Liberă: Comparabil cu ratingul lui Vladimit Voronin.

Vasile Cantarji: „…Și în acest sens la noi va continua să persiste un fel de vid între popor și putere, când nivelul de încredere față de structurile puterii rămâne în mod anormal foarte scăzut”.

Europa Liberă: Dar, în fond, ce trebuie să facă viitorul președinte, indiferent cine va fi acesta, pentru a se apropia de ratingul de încredere comparabil cu cel pe care l-a avut altădată Vladimir Voronin? Este posibil ca, spre exemplu, preşedintele de dreapta, Maia Sandu, să consolideze în jurul său și electoratul de stânga, sau, invers, președintele de stânga, cu viziuni de stânga, Igor Dodon să consolideze în jurul său inclusiv oamenii din filiera de dreapta? Aceasta, de fapt, este posibil sau este un nonsens?

Vasile Cantarji: „Este destul de complexă situaţia. Noi avem foarte multe mituri în legătură cu aceste noțiuni. La noi până astăzi puțină lume a vorbit și puțină lume înțelege ce presupune integrarea europeană, ce presupune orientarea spre Uniunea Euroasiatică. Nouă pur și simplu nu ni s-a spus”.

Europa Liberă: Deoarece este mult mai ușor să manipulezi, este mai ușor să arunci lozinci noi.

Vasile Cantarji: „…Pur și simplu, în discursul social este foarte mult gunoi propagandistic. Acele sperietori că Europa nu este Europa, ci o Gay-ropa, că acolo chipurile familia tradițională este amenințată de un dezmăț al homosexualităţii. Astfel de sperietori au apărut chiar și în cadrul acestui scrutin. Eu am purtat multe dispute cu mama mea care a crezut cu sfinţenie... Părinții mei locuiesc într-un sat mic de bulgari, de vorbitori de limbă bulgară, care consumă un produs mediatic sută la sută în limba rusă. Și mama mea mă convingea că dacă unul din candidați va veni la putere, el neapărat va închide bisericile, că votul dat pentru unul din candidați este un vot pentru unirea cu România...”

Europa Liberă: Reiese că ei lucrează cu fricile oamenilor. Aceasta este întotdeauna mai eficient și mereu mobilizează lumea mai bine decât orice altă motivare. Când oamenii încep să se teamă, fie de unire, fie de tancuri rusești, ei cu siguranţă vor merge la votare și vor vota împotriva. Este o metodă foarte bună de mobilizare a societății.

Vasile Cantarji: „În acest sens, campania prezidențială mi se pare una din cele mai murdare pe care le-am văzut în ultimii, să zicem, zece ani...”

Europa Liberă: Sunteți de acord, domnule Grosu, că aceasta este una dintre cele mai murdare campanii? Sau noi pur și simplu evoluăm și metodele murdare se dezvoltă?

Ion Grosu: „Există așa o expresie: nu pricep la soiuri de murdărie. Există așa ceva. Însă acest element este prezent în toate alegerile, deoarece el este eficient, din păcate. Există foarte multă lume care nu verifică datele. Dacă la televizor i s-a spus ceva, crede că aceasta este adevărat. Însă, pe de altă parte, societatea decide ea însăşi, unde este acel hotar pe care nu poți să-l depășești. Deoarece există un nivel al minciunii, după depășirea căruia îți pierzi voturile, deoarece politicianul este mereu orientat spre lărgirea electoratului său. Și el își identifică grupurile-ţintă: de unde și cum poate să le obțină. În același timp, el nu se gândește că fiecare din ei deja își are electoratul său și o parte din acest electorat sunt oameni inteligenți, raționali. Când ei văd toate acestea, ei tot se îndepărtează de candidatul lor”.

Europa Liberă: Dar dumneavoastră considerați, de exemplu, că în această campanie au existat asemenea mesaje false care joacă împotriva candidatului?

Ion Grosu: „Cred că unul din candidați joacă la limită, deoarece foarte multă lume serioasă nu se uită pur și simplu la știri și decide viitorul pornind de la această știre. Ei se îndepărtează de la asemenea candidați care au trecut această limită”.

Europa Liberă: Un exemplu concret: săptămâna trecută a apărut o știre despre 30 de mii de refugiați din Siria.

Ion Grosu: „Este un fals”.

Europa Liberă: Da, este un fals. Și trebuie să o spunem de la bun început ascultătorilor și spectatorilor noștri, care încă nu știu. Este, într-adevăr, un fals, însă această știre s-a răspândit cu o viteză incredibilă, foarte repede, chiar înainte de publicarea ei în sursele centrale ale mass-media. Eu personal vorbeam despre aceasta cu niște cunoscuți, cu taximetrişti, și lumea mă întreba: „Este oare adevărat? Este adevărat că Maia Sandu a promis așa ceva?” Doar ea într-adevăr s-a întâlnit cu Angela Merkel. Europa, refugiații – oamenii au confruntat diferite mesaje adevărate și au crezut în acest fals. Nu cred că neapărat Igor Dodon a injectat această știre pentru că ea a apărut încă atunci când în cursa electorală era prezent candidatul din partea puterii Marian Lupu. Însă acum aceasta nu mai contează. Credeți că aceasta este acea linie roșie, trecând de care Igor Dodon își pierde voturi?

Ion Grosu: „Acum este foarte greu de spus cum migrează electoratul, deoarece noi am văzut că fiecare moment important al acestor alegeri schimbă opțiunile electoratului. Și am mai văzut acele schimbări cu două săptămâni înainte de primul tur, care au influenţat foarte mult rezultatele. Faptul că Marian Lupu și Năstase l-au susținut pe un alt candidat, pe Maia Sandu, a schimbat foarte multe. Aceasta a polarizat electoratul, însă nu în sensul ideatic, deoarece ei au văzut în Maia Sandu pretendentul principal. Și foarte multe voturi, chiar de la Ghimpu și de la Leancă, au plecat acolo. Adică este foarte greu de spus cum va reacționa electoraul la un eveniment sau altul, deoarece aceste alegeri sunt foarte emoționale. Sunt foarte multe emoții. Sunt foarte puține programe sau idei. Noi nu avem idei mari, aceasta nu este o luptă a ideilor mari. Este o luptă dintre nivelul de încredere față de două persoane și atât”.

Europa Liberă: Când privesc dintr-o parte tot ce se întâmplă, am impresia că adepții lui Igor Dodon luptă cu adepții Maiei Sandu. Aș zice chiar că adepții Maiei Sandu, ca și martorii lui Iehova, luptă mai mult cu martorii lui Igor Dodon. Aceasta, într-adevăr, a ajuns foarte departe. Însă aș vrea puțin să ne oprim la această poveste cu mesaje false. Este oare electoratul nostru, cetățenii, cu adevărat capabili să înțeleagă că această informație falsă trece deja de o anumită limită și că acest mesaj începe deja să lucreze împotriva acelui candidat care îl lansează?

Vasile Cantarji: „Anume despre acest lucru zicea colegul. Se pare că acea situație când murdăria aruncată pe un oponent mai devreme sau mai târziu se întoarce asupra ta, se numește efect al bumerangului. Nu sunt un mare specialist în tehnologii electorale, însă mi se pare că aceste metode sunt vechi ca lumea. Ele sunt gândite și testate. Dacă toate aceste versiuni sunt pornite împotriva unuia dintre candidați, atunci, de regulă, se calculează, când vor fi ele lansate, în ce format, cu câte zile înainte de ziua alegerilor, pentru ca electoratul să nu reușească să le asimileze și să reflecteze, să mestece toate acestea. Vă amintiți referendumul din anul 2012?”

Europa Liberă: Da.

Vasile Cantarji: „Și înainte, și după aceasta, și până astăzi 90% din populație s-au exprimat clar pentru alegerile directe ale președintelui țării. Referendumul din anul 2010 a eșuat definitiv din cauza neparticipării a unei din cele mai importante pe atunci forțe politice, însă în cadrul acelui referendum, la fel, a circulat multă minciună. Iarăși, în mai multe sate oamenii credeau că aceste alegeri sunt, de exemplu, pentru unirea cu România”.

Europa Liberă: Da.

Vasile Cantarji: „Adesea aceasta aduce rezultate...”

Europa Liberă: Însă aceasta a avut un efect. De aceea oamenii, în primul rând electoratul Partidului Comuniştilor, nu a participat la acel referendum, pentru că astfel ei apărau statalitatea moldovenească.

Ion Grosu: „Este și un alt precedent. Erau alegerile din anul 2011: Dodon împotriva lui Chirtoacă. În ultima săptămână s-a anunțat că pe lista lui Dodon figurează o persoană care a ucis o fată tânără...”

Europa Liberă: S-a întâmplat nu atât în ultima săptămână, cât exact cu trei zile înainte de alegeri. Țin minte că această știre a apărut joi.

Ion Grosu: „…Și Chirtoacă a câștigat cu o diferență, cred, de două mii de voturi. Adică, dacă în această săptămână asupra lui Dodon se va vărsa acea murdărie... Poate, în cazul lui aceasta este ca un sindrom. Probabil, el își amintește de acele alegeri și acum iarăși se teme ca aceasta să nu să se repete. Poate, el generează toate aceste știri în mod special, pentru a distrage atenția societății. Nu știu”.

Europa Liberă: Dar haideți să mergem puțin mai departe. Ne vom trezi peste o săptămână, luni, pe 14 noiembrie și foarte probabil vom ști deja cine este președinte de țară. Să ne imaginăm o situație că acest președinte, lăsând la o parte toate mesajele false, va deveni Maia Sandu. Cum se va adresa ea către electoratul lui Igor Dodon? Și invers, dacă acest președinte va deveni Igor Dodon, cum se va simți el, adresându-se către electoratul de dreapta a lui Maia Sandu, și explicând că toate aceste povești false despre fugari și așa mai departe – care, foarte probabil, vor determina rezultatele alegerilor – de fapt, nu au nimic în comun cu el și că el a câștigat cinstit. Cum vor convinge ei lumea că această victorie este o bucurie pentru toată țara și că ulterior vom avea o instituție prezidențială puternică care va apăra interesele tuturor cetățenilor, indiferent de viziunile lor. O astfel de poveste, un astfel de tablou este posibil?

Vasile Cantarji: „Noi, sociologii, putem mai ușor prezice, cum vor proceda milioane de oameni și nu suntem în stare să prezicem cum va proceda un singur politician. Însă eu sunt de acord, mai degrabă, cu faptul că ambii candidați, mai ales după primul tur, se mișcă spre bariera moderației. Noi l-am văzut pe Dodon care a ieșit și iarăși și-a explicat poziția în legătură cu Crimea. Maia Sandu, în fond, de-a lungul întregii campanii a evitat mesajele care, să zicem, ar alimenta situarea ei în rândul adepților categoric prooccidentali și proamericani. Candidații și politienii conștiintizează că în turul doi situația este puțin diferită. Mai mult, acei candidați care în primul tur s-au identificat clar cu una din orientările geopolitice, au eșuat fără rezerve. Desigur, președintele proaspăt ales va ieși către public și neapărat va sublinia că este un președinte pentru tot poporul. Probabil, pe lângă limba de stat, se va adresa și în limba rusă. Însă toate acestea nu trec fără urme. Eu nu-mi imaginez, cum trebuie să se pronunțe, să zicem, Igor Dodon ca să fie respectat de electoratul prounionist categoric prooccidental. Și invers, ce trebuie să zică Maia Sandu ca cetățenii cu orientare de stânga să o considere președintele lor. Eu aceasta aveam în vedere când ziceam că puțin probabil ca în viitorul apropiat noi vom avea un președinte sau un lider a unui partid care va reuși să acumuleze un rating serios de încredere”.

Europa Liberă: În general, este posibil ca în timpul cel mai apropiat noi să avem un președinte, un politician, un lider care se va poziționa neapărat ca un președinte geopolitic, dar care va putea să adune în jurul său reprezentanții de dreapta și de stânga? Aceasta, în fond, este posibil?

Ion Grosu: „De fapt, nu înțeleg, Natalia, de ce vă temeți: că președintele va fi susținut doar de 50% de cetățeni?..”

Europa Liberă: Nu, eu nu mă tem!

Ion Grosu: „…Pur și simplu, noi avem acum o putere cu un nivel de încredere mai mic de 10%”.

Europa Liberă: Da, în jur de 5%.

Ion Grosu: „Este foarte clar că acei care rezolvă problemele și cei care administrează banii noștri, au un nivel de încredere de 10%. Deci, un președinte cu un nivel de încredere de 50% însemnă deja un mare pas înainte pentru toată societatea”.

Vasile Cantarji: „Totodată, oamenii înțeleg că viitorul președinte va avea foarte puține împuterniciri, pe când așteptările sunt foarte mari: anume din cauza faptului că se așteaptă că președintele va umple acel vid al încrederii față de putere”.

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că viitorului președinte îi va fi foarte greu să corespundă acestor așteptări atât de mari.

Ion Grosu: „Cel puțin, la Maia Sandu eu nu văd probleme de comunicare cu minorităţile naționale. Am citit undeva niște exemple, cred că programul candidatului în limba găgăuză. Acolo sunt 27 de pagini, nu una-două, ci tot programul lui Maia Sandu în limba găgăuză. Pentru mine a fost o surpriză, deoarece chiar și pe pagina oficială a Gagauz-Eri, pagina electronică oficială a Găgăuziei, nu există nici o informație în limbă găgăuză. Eu deja de cinci ani accesez acolo date despre istoria Găgăuziei, despre președintele Găgăuziei, însă în limba găgăuză acolo nu există niciun text. Și aici apare un candidat care are tot programul tradus și în limba bulgară, și în cea ucraineană. Dacă Maia Sandu va deveni președinte, eu nu văd nicio problemă ca ea să devină un politician pentru toată țara. Partidele reprezintă un minus pentru alegeri, însă un plus pentru președinte, deoarece președintele într-un fel iese din partid...”

Europa Liberă: Însă oficial ea are un partid. Pur și simplu acesta încă nu este unul funcțional.

Ion Grosu: „Acesta nu este același partid funcțional cu primari care vin și spun: domnule președinte, haideţi să ajutăm acestui sat, deoarece în acest sat cel mai mult au votat pentru acest partid. Adică atunci când în spatele unui președinte există un partid cu oamenii săi pe care el trebuie să îi ajute”.

Europa Liberă: Dar ce președinte va fi Igor Dodon?

Ion Grosu: „Ceea ce văd acum la Igor Dodon este că el se mișcă spre centru. El nu mai vorbește deja despre Uniunea Vamală. Nu mai spune nimic. El spune că noi suntem prieteni cu Rusia, dar totodată că trebuie să fim prieteni și cu Uniunea Europeană, și cu România, și cu Ucraina. Deci, eu cred că dacă el va câștiga alegerile această mișcare va continua. Și nu m-aș mira, dacă peste doi ani el se va întoarce la trecutul său proeuropean, deoarece el a fost un ministru destul de proeuropean...”

Europa Liberă: Este foarte posibil.

Ion Grosu: „…El a fost un ministru și un vice-prim-ministru destul de proeuropean. Adică pentru el nu va fi o problemă să-și schimbe orientarea geopolitică. De aceea eu nu mă tem de Dodon ca președinte radical. Mă tem de Dodon care merge la Moscova după recomandări și bani. Iată aceasta pentru mine în calitate de cetățean al Republicii Moldova este o problemă, deoarece eu aș vrea ca președintele Moldovei să fie unul independent oricât aceasta este posibil pentru o astfel de țară mică. Iar atunci când în mod deschis întreţii anumite relații cu vreun stat, pentru mine aceasta este o mare...”

Europa Liberă: Dar înțelegeți foarte bine că, de exemplu, pentru electoratul lui Igor Dodon tot atât de evident este faptul că Maia Sandu este candidatul susținut de Washington. Adică sunt cele două viziuni despre lume comparabile între ele. Pentru ei ea în aceeași măsură nu este un președinte moldav.

Ion Grosu: „Alegerile sunt alegeri, iar președinte este un președinte. Și cred că dacă Dodon va proceda ca și Voronin, rupând, asemeni cu planul Kozak, relaţiile cu Rusia, sau ceva asemănător, el va avea posibilitatea să devină un președinte național. Pentru aceasta el va trebui să întreprindă câţiva pași curajoși”.

Europa Liberă: Și totuși, înainte ca el sau ea să devină președinte, ei trebuie să câștige în turul doi. Până în ziua alegerilor din 13 noiembrie a rămas o săptămână. În această ultimă săptămână ce greșeli nu trebuie să comită nici într-un caz candidații Igor Dodon și Maia Sandu și invers: căror lucruri ei trebuie să acorde mai multă atenție.

Vasile Cantarji: „Cred că la această întrebare colegul meu va răspunde mai bine. Sunt exemple când anumite evenimente cu câteva zile înainte de alegeri, chiar și acele care nu au nicio legătură cu alegerile propriu zise, răsturnau toată situaţia din cap în picioare. Cum s-a întâmplat, de exemplu, cu explozia din metro-ul din Spania în 2004. De asemenea, există exemple când – și această campanie este bogată în astfel de exemple – unele acțiuni politice, iarăși, în două-trei zile scuturau foarte serios situația...”

Europa Liberă: La noi, cred, ieșirea lui Marian Lupu din cursa electorală a influențat considerabil rezultatele alegerilor.

Ion Grosu: „În 2004, în Spania nu atât explozia propriu zisă a schimbat totul, cât minciuna lui Aznar, care zicea că totul au făcut-o bascii, astfel încercând să se distanțeze de problemele din Irac. Adică explozia nu a fost suficientă. După aceasta au fost făcute niște greșeli mari. Deoarece, de obicei, când o națiune este atacată – vă amintiți de ratingurile lui Bush după 2001, – liderul, din contra, doar câștigă din aceasta, deoarece toată lumea se consolidează...”

Europa Liberă: Da, Vladimir Putin a devenit președinte după cel de-al doilea război din Cecenia.

Ion Grosu: „…Iar atunci pe Anzar l-a distrus o minciună mare în cursa electorală. Însă la noi ambii candidați reprezintă opoziția”.

Europa Liberă: Apropo, este aproape comic. Absolut toți jurnaliștii străini nu înțeleg cum este posibil ca doi candidați principali din partea opoziției care se luptă cu puterea, au viziuni atât de diametral opuse.

Ion Grosu: „În același timp puterea nu face nimic rău niciunuia din candidați și pur și simplu îi observă dintr-o parte. Deoarece funcția președintelui la noi, totuși, este una decorativă, cred că toată această poveste, începând cu primăvara și până azi, referitor la alegerile președintelui, este pur și simplu o mare operațiune de calmare a societății. Și este una reușită”.

Europa Liberă: Și ultima, una foarte scurtă, întrebare. Cum viitorul președinte, indiferent cine va fi acesta, se va descurca cu așteptările atât de mari legate de el? Deoarece acum de la un președinte se așteaptă totul: ca el să elibereze statul din starea de captivitate, ca să schimbe procurorul general, să-l aresteze pe oligarhul principal... Adică, cel puțin în jumătate de an pe pământul moldav trebuie să se instaureze un paradis. Cum viitorul președinte va reuși toate acestea?

Vasile Cantarji: „Eu nu cred în minuni și voi fi pesimist în acest sens. El nu va avea nicio șansă să reușească, deoarece marea parte a acestor așteptări se referă la acele domenii în care președintele poate să facă prea puține lucruri”.

Europa Liberă: Dar cum atunci el trebuie să lucreze ca valul de dezamăgire să nu-l acopere tot așa cum s-a întâmplat după 2009. Așa ceva s-a mai întâmplat nu o dată. Așteptările au fost mari, iar apoi...

Ion Grosu: „Presupun două direcții posibile în care se vor dezvolta relațiile președintelui nemojlocit cu puterea. Într-adevăr, ambii candidați nu vin din partea puterii, cel puțin, oficial. Fie că va avea loc o blocare totală a președintelui: l-au adus la reședință, au închis ușile de afară și atât. Fie că va fi un președinte care va rămâne, deși pare să fie paradoxal, un președinte de opoziție, care mereu se va bate în coarne cu puterea...”

Europa Liberă: Un ghimpe de președinte.

Ion Grosu: „Da, el mereu se va lua în coarne cu puterea, încercând să încalece nemulțumirea poporului de această putere”.

Vasile Cantarji: „Președinte, în fond, este o poziție foarte confortabilă. Viitorului președinte eu i-aș sugera întotdeauna, în legătură cu orice problemă, să ia partea poporului. În plus, el mai are încă un instrument – inițiativa legislativă. El poate să trimită în parlament proiectele de legi, și parlamentul mereu va vota împotriva lor”.

Europa Liberă: Și el va deveni un lider popular care apără interesele cetățenilor...

Vasile Cantarji: „…Pot fi proiecte de legi ca pensiile să fie majorate cu 50%, iar Parlamentul nu va găsi bani pentru aceasta și va spune nu. Dacă ar fi fost la noi un președinte-jucător, cum a fost Băsescu în România care avea mai multe împuterniciri. Dar chiar și în Moldova, un președinte cu puținele sale posibilități poate să vorbească. Deoarece în spatele lui sunt 52 % de de cetățeni, toate acele așteptări și el poate să le folosească ca pe un instrument în lupta cu puterea. Totodată, cred, apare o mare întrebare: ce va fi cu PSRM dacă Dodon va ieşi din partid, și ce fi cu PAS, dacă Maia Sandu va ieși din partid...”

Europa Liberă: Apropo, este o întrebare foarte importantă, dar acestei teme trebuie să-i dedicăm o emisiune aparte. Însă vom vorbi despre aceasta deja după alegeri în funcție de cine va deveni președinte. Vă mulțumesc pentru această discuție. Iar noi, stimați ascultători, ne vom auzi peste o lună. Să nu uitați să mergeți duminica următoare la votare. Este foarte important pentru fiecare în parte și pentru noi toți. Toate cele bune.

XS
SM
MD
LG