Linkuri accesibilitate

Despre mesajele celor doi candidați care au intrat în turul doi al scrutinului prezidențial din R.Moldova.

Anunțurile partenerilor occidentali că vor colabora cu orice președinte care va fi ales la 13 noiembrie sunt mai degrabă niște „formulări diplomatice”, iar miza implementării adevăratelor reforme este inclusiv un șef de stat pro-european, spune Vlad Spânu, președintele Fundației Moldova de la Washington.

Europa Liberă: Cum explicaţi dumneavoastră că în primul tur de scrutin la vot au participat doar aproape 50% din cetăţenii cu drept de vot? Şi de ce este importantă participarea la acest scrutin prezidenţial?

Vlad Spânu: „Lumea nu mai are încredere în sistemul politic din Republica Moldova şi este dezamăgită în mai multe guvernări care au fost până acum, pe parcursul a 25 de ani. Şi din cauza aceasta nu mai crede că votul fiecăruia va putea schimba direcţia în care merge Republica Moldova. Cred că mesajul candidaţilor, al acestor doi care au rămas, este că ei vor fi agentul schimbării sau într-o direcţie, sau în alta şi că lucrurile nu vor mai fi cum au fost până acum.”

Europa Liberă: Este limpede până acum ce promite un candidat şi ce promite alt candidat? Şi cum aceste promisiuni vor putea fi şi realizate?

Vlad Spânu: „Mesajele acestor doi candidaţi au ajuns la urechile şi inimile oamenilor. Cred că pentru majoritate este simplu: direcţia în care vrea să ducă Republica Moldova Igor Dodon şi direcţia în care vrea să o ducă Maia Sandu. Un om simplu de la ţară, care nu este versat în politică, ar putea să răspundă mai bine la această întrebare. Însă, din punctul meu de vedere, Igor Dodon va duce Republica Moldova în direcţia care a fost în aceşti 25 de ani, în sensul de subordonare Federaţiei Ruse. Şi un exemplu foarte bun nu doar pe contul Republicii Moldova, dar avem un exemplu cum ar fi Belarus sau Armenia, în special, Armenia, care are un conflict cu Azerbaidjan asupra unui teritoriu care se numeşte Nagorno-Karabah. Şi în cazul nostru este Transnistria. Şi atunci, Armenia, ca Republica Moldova, este un ostatic al acestui conflict regional, dar, în linii mari, este geopolitic. Şi riscăm să fim în continuare în această stare de subdezvoltare economică, din punct de vedere că ne sunt tăiate căile spre Uniunea Europeană, din cauza că Rusia vrea să menţină acest conflict şi nu are interesul pe care îl are cetăţeanul Republicii Moldova, de a trăi mai prosper. Pe când Maia Sandu vine cu altă ofertă electorală, prin care spune că noi vrem să mergem pe o cale pe care au mers alte ţări din regiune, cum ar fi ţările din Europa Centrală şi de Est, în special, România, dar în cazul nostru o comparaţie mai bună sunt Ţările Baltice, care au fost în cadrul Uniunii Sovietice şi acum Ţările Baltice au avansat foarte puternic. Omul de rând are un salariu cu mult mai mare, are o pensie cu mult mai mare şi trăieşte în libertate, spre deosebire de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum vor colabora partenerii Republicii Moldova cu statul, după ce îşi va alege preşedintele? Mă refer şi la cei din Occident, şi la cei din Est. Pentru că există această formulă diplomatică pe care o anunţă partenerii, că vor colabora cu orice preşedinte.

Vlad Spânu: „Da, este, într-adevăr, un mesaj diplomatic, însă în realitate lucrurile vor fi totalmente altfel. În caz când Maia Sandu va deveni preşedinte, va fi un semnal foarte clar pentru ţările din vecinătatea Republicii Moldova, dar şi partenerii principali ai Republicii Moldova că ţara are şanse să meargă spre o dezvoltare economică bună şi merge spre această orientare de dezvoltare democratică din interiorul ţării. Eu cred că în cazul când Maia Sandu va câştiga, atunci, în primul rând, vor fi relaţii cu mult mai bune cu România şi Ucraina, relaţii bune cu Uniunea Europeană şi SUA, doi donatori externi foarte importanţi, care au interes ca Republica Moldova să păşească pe o cale democratică, relaţii bune cu organizaţiile internaţionale, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. În cazul când Igor Dodon va câştiga, vor fi relaţii bune cu Rusia – deoarece Rusia, cum am spus, are interes în a ţine Republica Moldova în sfera ei de influenţă – vor fi relaţii proaste cu România şi Ucraina. Cunoaştem mesajele românofobe ale lui Igor Dodon. Și Ucraina nu-i va ierta lui Igor Dodon niciodată, când a declarat că, Crimeea pe drept aparţine Rusiei şi nu Ucrainei.”

Europa Liberă: Ţinând cont de situaţia din regiune, câtă implicare ar trebui şi ar putea să aibă următorul preşedinte al Republicii Moldova în soluţionarea conflictului transnistrean, în identificarea unei soluţii pentru această criză?

Vlad Spânu: „În situaţia nou creată, când preşedintele este ales de către populaţie, are un mandat mai important decât l-a avut până acum, când a fost ales de către parlamentari şi, practic, era dirijat de partidele politice. Acum are acest mandat care îi oferă posibilitatea de a avea o voce mai puternică atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Şi, din acest considerent, preşedintele va fi acel care va avea un cuvânt de spus şi în identificarea viitorului prim-ministru, şi viitorului guvern. Fiindcă executivul are tot acest mandat de a participa la negocierile care se referă la conflictul transnistrean. Eu cred că, în sensul acesta, preşedintele va putea influenţa în discuţiile care vor avea loc în cadrul bilateral, dar şi în cadrul multilateral privind conflictul transnistrean.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Atât Igor Dodon, cât şi Maia Sandu, vorbesc despre nevoia provocării alegerilor parlamentare anticipate, desigur, în condiţiile în care permite legislaţia Republicii Moldova. Dar oare nu înseamnă aceasta că viitorul şef de stat ar putea să intre în conflict cu Legislativul şi Moldova, iarăşi, ar putea să intre în această perioadă de instabilitate politică?

Vlad Spânu: „Întotdeauna şi în orice ţară există potenţialul unui conflict între Legislativ şi executiv. Şi preşedintele, devenind acum, într-un fel, capul executivului, acest pericol, evident, există, dar acestea sunt părţile negative ale unei democraţii. În democraţie întotdeauna există concurenţa între partide politice, concurenţa între actorii electorali, între actorii politici. Eu cred că, totuşi, este un fapt pozitiv că preşedintele este ales de către popor, are mandat şi nu este păpuşa în mâinile unor partide politice care îl aleg în Parlament.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG