Linkuri accesibilitate

96 de țări, răspunzătoare de două treimi din emisiile de gaze de seră ale planetei, s-au alăturat oficial Acordului de la Paris.

Vineri, 4 noiembrie 2016 a intrat în vigoare Acordul de la Paris privind schimbările climatice, negociat sub egida ONU de peste 200 de țări ale lumii – înțelegere numită de AP „o piatră de hotar care dovedește că statele iau în serios lupta împotriva încălzirii globale pe fondul semnalelor că temperatura planetei crește mai repede decât se așteptau savanții”.

Până acum 96 de țări, răspunzătoare de două treimi din emisiile de gaze de seră ale planetei, s-au alăturat oficial Acordului de la Paris, care caută să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius față de nivelul din epoca pre-industrială. Este de așteptat ca multe alte țări să aprobe înțelegerea în săptămânile și lunile următoare.

Stephane Dujarric

Stephane Dujarric

Purtătorul de cuvânt ONU, Stephane Dujarric, a spus că secretarul general Ban Ki-moon plănuiește să marcheze o zi „istorică pentru oameni și pentru planetă” printr-o conversație cu societatea civilă despre posibilele ei contribuții concrete la aplicarea Acordului de la Paris. Oficialul ONU a amintit că Ban avertizează de mulți ani că „suntem prima generație care simte cu adevărat efectele încălzirii globale și ultima generație care mai are șansa de a lua măsuri pentru evitarea dezastrului”.

Printr-o coincidență simbolică, primele țări în care a intrat în vigoare acordul, pentru că au trecut primele de miezul nopții, au fost insulele din Oceanul Pacific direct amenințate de ridicarea nivelului mărilor din cauza încălzirii globale.

Oamenii de știință au lăudat rapiditatea cu care a fost aprobat Acordul semnat de 192 țări în decembrie 2015, la Paris – spunând că această grabă dovedește că oamenii sunt conștienți de semnificația unei probleme care provoacă deja topirea calotei de gheață arctice, ridică nivelul mărilor și transformă terenuri arabile în deșert.

Însă pe de altă parte, savanții și politicienii spun că intrarea în vigoare a acordului este doar un prim pas într-un proces lung și complicat de renunțare a folosirii combustibililor fosili – cărbune, gaz, petrol – care generează în prezent cea mai mare parte a energiei consumate pe planetă, fiind însă și cauza cea mai importantă a încălzirii globale.

„Combaterea încălzirii globale este un maraton, nu un sprint”, a spus un savant american, David Sandalow, agenției AP.

Joi, Națiunile Unite au anunțat că potrivit unor noi estimări emisiile de gaze de seră vor depăși în 2030 cu 12 până la 14 miliarde de tone nivelul necesar pentru atingerea obiectivului principal al Acordului de la Paris.

O altă „umbră” care planează deasupra înțelegerii este posibila victorie în alegerile prezidențiale americane a lui Donald Trump, republicanul care neagă încălzirea globală și a promis să denunțe acordul. Statele Unite sunt cel mai mare poluator de pe planetă, urmate de China.

Amenințările recente ale lui Trump au fost criticate aspru de alte țări semnatare. La Paris, ministra mediului, Segolene Royal, a spus că speră din inimă ca Trump să piardă alegerile, adăugând că poziția miliardarului privind încălzirea globală a fost dictată probabil de legăturile sale financiare cu industria petrolului.

În vreme ce Acordul de la Paris are valoare de lege, reducerea emisiilor de gaze este la latitudinea fiecărei țări. Acordul nu prevede pedepse, ci doar instituie un mecanism al transparenței care va permite publicului să vadă cum își îndeplinesc guvernele angajamentele luate – iar aceasta ar urma să motiveze țările lumii să treacă mai rapid la energia „curată”, regenerabilă: eoliană, solară și hidraulică.

Detaliile aplicării acordului vor fi discutate începând de luni, 7 noiembrie la Marrakesh, în Maroc, de reprezentanții țărilor semnatare. Republica Moldova a semnat înțelegerea în această toamnă, cu ocazia prezenței premierului Pavel Filip la Adunarea Generală ONU, la New York.

XS
SM
MD
LG