Linkuri accesibilitate

Mustafa Djemilev: „Facem apel mereu la tătari să nu se lase intimidați de autoritățile de ocupație și să nu părăsească Crimeea”


Un interviu cu liderul în exil al tătarilor din Crimeea despre situația din peninsula ocupată de Rusia.

Fostul lider al tătarilor din Crimeea nu mai are voie să intre în peninsulă, trăiește acum la Kiev și este membru al Parlamentului ucrainean. Mustafa Djemilev este și membru al delegației ucrainene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Iar anul acesta s-a numărat printre finaliștii premiului Saharov pentru drepturile omului, acordat anual de Parlamentul European. În aprilie 2016, Rusia a interzis activitatea Adunării tătarilor din Crimeea, Medjlis, care se opune anexării peninsulei de către Rusia. Procurorul Crimeii, Natalia Poklonskaia, cea care a luat atunci această decizie, a fost aleasă între timp deputat în Duma de stat.

Corespondenta noastră la Strasbourg a stat de vorbă cu Mustafa Djemilev, cu ocazia sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

S-a scurs un an de când, în noiembrie 2015, Crimea a rămas fără curent și apa potabilă dinspre Ucraina (după ce câtiva piloni ai liniilor de înaltă tensiune au fost aruncați în aer). Tătarii din peninsulă au impus atunci o blocadă, care a mai inclus și blocarea transporturilor de marfă. Între timp, Federația Rusă construiește în Crimeea centrale electrice dar, spune liderul Medjilis, al Adunării tătarilor din Crimeea, Mustafa Djemilev, „energia obținută costă de câteva ori mai mult decât cea din Ucraina”. „Nouă ni se spune că nu este uman să îi privăm pe cetățenii din Crimeea de electricitate și apă. Dar nu noi suntem responsabili pentru asta. Federatia Rusa este. Au crezut că le vom hrăni și încălzi trupele? Asta au crezut rușii? Nu, așa nu merge”, mai spune Djemilev într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, în marginea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de la Strasbourg.

Considerat persona non-grata și interzis de noile autorități din peninsulă pentru rolul său în mișcarea de rezistență anti-anexare, Mustafa Djemilev trăiește la Kiev, este deputat în Verhovna Rada și membru al Delegației Ucrainei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Este unul dintre nominalizații de anul acesta la Premiul Saharov acordat anual de Parlamentul European luptătorilor pentru drepturile omului. În aprilie 2016, Rusia a interzis activitatea Adunării tătarilor din Crimeea, Medjlis, care se opune anexării peninsulei de către Rusia. Procurorul Crimeii, Natalia Poklonskaia, cea care a luat atunci această decizie, a fost aleasă între timp deputat în Duma de stat.

Europa Liberă: Dle Djemilev, cel mai puternic grup din Parlamentul European (PPE) v-a propus pentru Premiul Saharov de anul acesta, și toată lumea era aproape convinsă că Dvs. veți câștiga. Rezultatul, surprinzător, de altfel, a fost altul, nu intrăm acum in detalii. Ce însemnătate a avut pentru Dvs. faptul ca ați fost propus pentru Premiul Saharov al Parlamentului European, care se acordă luptătorilor pentru drepturile omului?

Mustafa Djemilev: „Tătarii din Crimeea se confruntă cu o situație foarte dificilă. Pământurile le sunt ocupate, sunt alungați din țară și se simt ca în timpurile sovietice. În aceste condiții, propunerea pentru Premiul Saharov a fost un suport moral și a ajutat mișcarea națională a tătarilor din Crimeea. Am avut relații foarte bune, apropiate și prietenoase cu Saharov. Mi-a salvat viața când am ținut greva foamei și iată, acum, la atâția ani de la moartea sa încă ne ajută. Un ajutor neprețuit.”

Europa Liberă: Peste 10.000 de tătari din Crimeea au fost forțați să părăsească peninsula. Ce s-a întâmplat cu cei care au rămas?

Mustafa Djemilev: „Nu avem informații exacte cu privire la numărul tătarilor din Crimeea care au fost obligați să își părăsească pământurile. Credem că în jur de 50 de mii de oameni au plecat după ce insula a fost ocupată, iar jumătate dintre aceștia sunt tătari. Tătarii constituie 14% din populația Crimeii. Jumătate dintre ei au plecat pentru că autoritățile de ocupație au pus presiune pe noi pentru că ne-am opus ocupației. Ca atare, autoritățile ruse și cele de ocupație din peninsulă au creat un climat dușmănos care a forțat oamenii noștri să plece.

Noile autorități aduc în locul tătarilor etnici ruși. Am aflat din diferite surse că au fost aduși deja sute de mii de ruși în Crimeea. Ce va aduce viitorul? Noi nu așteptăm nimic bun. Autoritățile ruse vor crește presiunea asupra celor care nu vor accepta ocupația. Acest regim este ținut în viață prin teroare. Cred că răpirea și uciderea oamenilor noștri a fost gândită pentru a induce teama în rândul celor care se opun ocupației. Din păcate, această situație va continua.”

Europa Liberă: Locuiți în Kiev, și vă este interzis să intrați în Crimeea. Cu toate acestea, soția Dvs. locuiește în peninsulă.

Mustafa Djemilev: „Eu nu am părăsit Crimeea, doar am interdicție să intru în peninsulă. În afară de asta, am fost dat în judecată pentru presupusa infracțiune de a fi incălcat integritatea teritorială a Federației Ruse. Familia mea, toate rudele mele, acolo sunt. Soția mea se află acolo și păstrăm legătura prin telefon. Îi este teamă să vină la mine, la Kiev, pentru că autoritățile de ocupație i-ar putea interzice apoi reîntoarcerea în peninsulă. În Crimeea este și soacra mea, care este foarte bătrână, iar soția mea are grijă de ea. De aceea ne e teamă ca ea să părăsească peninsula și ne limităm la telefon pentru a ține legătura. În afară de asta, noi facem apel mereu la tătari să nu se lase intimidați de autoritățile de ocupație și să nu părăsească Crimeea. Tătarii nu ar vedea cu ochi buni o situație in care familia mea pleacă de acolo.”

Europa Liberă: „Știu că tătarii au instituit o blocadă în Crimeea. Este eficientă?”

Mustafa Djemilev: „Noi vedem această blocadă ca o sancțiune morală la adresa Federației Ruse. Am cerut comunității internaționale să impună sancțiuni autorităților de ocupație, cărora noi, de altfel, continuăm să le furnizăm mancare, electricitate și apă. Nu credem că este normal. Ocuparea Crimeei este o încălcare a integritații teritoriale a Ucrainei. Noi am protestat impotriva legii privind instituirea unei zone de liber schimb între Ucraina și Crimeea. Era vorba despre o lege care servea intereselor unor oameni de afaceri ucrainieni, care doresc continuarea comerțului cu Crimeea. În orice caz, acestă lege nu reflectă interesele statului ucrainian si de aceea am cerut în mod repetat autorităților să o retragă și să impună o blocadă. Cum autoritățile de la Kiev nu au făcut acest lucru, am fost forțați noi sa impunem această blocadă.

Cât de eficienta este această blocadă? Pentru Rusia este foarte costisitor să finanțeze Crimeea. Acum a devenit și mai scump, având în vedere că 85% din electricitatea din Crimeea este furnizată de Ucraina. Acum rușii construiesc niste centrale electrice, dar energia obținută costă de cateva ori mai mult. Rusia plăteaște mult pentru această crimă comisă asupra Ucrainei. Va cântări și va decide dacă este sau nu eficient economic să mențină un teritoriu care aparține altora. Nouă ni se spune că nu este uman să îi privăm pe cetățenii din Crimeea de electricitate și apă. Dar nu noi suntem responsabili pentru asta. Federatia Rusa este. Au crezut că le vom hrăni și încălzi trupele? Asta au crezut rușii? Nu, așa nu merge.

Noi am ales să fim oameni și ne-am oferit să semnăm un acord referitor la furnizarea de energie electrica din Ucraina către Crimeea in care să fie stabilit că electricitatea va fi furnizată de Ucraina Republicii autonome Crimeea ocupată temporar de Federația Rusă. Putin a refuzat. Ca atare, el este cel responsabil pentru privarea populației din Crimeea de electricitate.”

Europa Liberă: Vestul a sprijinit Ucraina de la început în lupta sa de recăpătare a Crimeei. Dar dl Putin, președintele Federației Ruse, a declarat public că tătarii și Vestul au făcut de fapt front comun pentru a destabiliza noua putere din Crimeea.

Mustafa Djemilev: „Este un nonsens, desigur, Seamănă cu situația din timpul regimului sovietic când Occidentul pleda pentru respectarea drepturilor omului, iar autoritățile sovietice conduse de Brejnev acuzau Occidentul că subminează puterea sovietică.

Putin face la fel acum. Comunitatea internațională nu recunoaște ocuparea Crimeei. În lume, în afară de Armenia și Coreea de Nord, nimeni nu o mai recunoaște. Ideea este că dl Putin nu este ghidat de interesul țării sale. Dacă ar fi făcut-o, nu ar fi întreprins acțiuni care să dăuneze Rusiei. În ochii falșilor patrioți ruși el a vrut să demonstreze ca are putere și planuri de grandioase pentru Rusia prin anexarea teritoriilor altora. Recția Vestului este adecvată. Și, desigur, nimeni nu ia in serios declarații ca cele ale domnului Putin.”

Europa Liberă: Dle Djemilev, după recentele alegeril parlamentare din Rusia sunteți coleg, să spunem așa, aici, la APCE, cu cei care au pus in operă ocuparea Crimeii. Parlamentari din Crimeea ocupată de Rusia. Vă vedeți colaborând cu aceștia?

Mustafa Djemilev: „Sper că glumiți cu această întrebare. Nu poate fi vorba de nici o discuție și de nici o cooperare cu autoritățile de ocupație și reprezentanții Rusiei în Crimeea. Delegația Crimeii la APCE este ilegală și cred că APCE nu o va accepta. Așa numiții „deputați” din Crimeea nu vor fi acceptați aici. In plus, mulți dintre acești „deputați” sunt dați în urmărire în Ucraina pentru crimă. De exemplu, procurorul general Poklonskaia, care a comis crime împotriva tătarilor din Crimeea, Mihail Șeremet, care a condus așa numitele grupări de autoapărare implicate în răpirea și uciderea cetățenilor din Crimeea. Cum vă puteți imagina că voi pute coopera cu acești criminali? Iar în cazul în care acești „deputați” vor fi acceptați aici, la APCE, delegația Ucrainei va avea mari dificultăți în a fi martora unei astfel de situați. Cred că acest lucru este în afara oricărei discuții.”

XS
SM
MD
LG