Linkuri accesibilitate

Bartłomiej Zdaniuk: „O mare parte din generația tânără nu simte nicio legătură cu clasa politică și chiar cu țara însăși”


Prof. Bartłomiej Zdaniuk

Prof. Bartłomiej Zdaniuk

Opinia unui politolog polonez despre alegerile prezidențiale din Moldova.

Politologul polonez Bartlomiej Zdaniuk, doctor habilitat și profesor universitar la Universitatea de la Varșovia, despre alegerile din Republica Moldova, cum sunt văzute ele din afară, despre angajamentul celor doi candidați pentru reforme și vectori externi și despre neparticiparea tinerilor la vot.

Bartłomiej Zdaniuk: „Alegerile prezidențiale din Republica Moldova bineînțeles că sunt importante și pentru Polonia. Este clar că fiecare țară își dorește un mediu înconjurător stabil și care se dezvoltă, care asigură prosperitatea.

Republica Moldova, deși nu are o frontieră directă cu Polonia, se află, totuși, în vecinătatea Poloniei și în vecinătatea Uniunii Europene. Deci, consolidarea statului de drept în țările post-sovietice, este un lucru important și pentru Polonia, nu numai pentru scopuri geo-politice, dar și pentru scopuri economice.

Dacă regiunea este stabilă atunci vin oameni de afaceri și în Republica Moldova, și în Polonia și peste tot. Bineînțeles că Poloniei este pentru dezvoltarea economică și pentru dezvoltarea statului de drept în Republica Moldova.

Întrebarea este cine poate să facă acest lucru? Opțiunea pro-europeană este la putere de peste șapte ani de zile, din 2009 încoace. Și este firesc ca după ce un timp la guvernare a fost o formațiune, să aibă loc o schimbare, să vină un alt partid la putere, alte opțiuni – asta este cumva firesc.

Deci, se vede că primul tur a fost câștigat, cu o majoritate covârșitoare, de către domnul Dodon. Întrebarea principală care rămâne este, bineînțeles, dincolo de numele viitorului președinte: Ce, dânsul sau dânsa, va face cu țara? Ce fel de reforme vor avea loc? Aceasta, bineînțeles, pentru Polonia este foarte important, mai ales că Republica Moldova face parte dintr-o construcție un pic mai amplă: este și Ucraina în regiune, cu Donbass, cu Crimeea, cu partea centrală a Ucrainei și Republica Moldova, și cu partea centrală, și cu Transnistria, Găgăuzia, sunt foarte multe elemente din această construcție. Și o continuare a reformelor, sau poate chiar o pornire a reformelor adevărate, este foarte bine văzută din punctul de vedere al Varșoviei.”

Lina Grâu: Cum vedeți dumneavoastră prioritățile Occidentului pentru Republica Moldova în acest moment? Pentru că la Chișinău, acum, în cercurile de experți, se discută foarte mult despre faptul că, la un moment dat, având în vedere că Republica Moldova a mers greu pe această cale și a făcut mai puțin decât se aștepta de la ea, Occidentul nu-și mai pune foarte multe speranțe într-o avansare reală a parcursului european, inclusiv sub aspectul combaterii corupției, dar va încerca să pună accent mai mult pe stabilitatea din țară, în așa fel încât să nu mai aibă încă un focar de instabilitate la frontierele sale. Deci, care ar fi prioritățile?

Bartłomiej Zdaniuk: „În primul rând este importantă și stabilitatea, și lupta împotriva corupției. Bineînțeles, dacă nu ai stabilitate, nu se poate vorbi despre lupta împotriva corupției.

Întrebarea însă este poate pornită într-un fel un pic greșit. Noi vorbim de faptul că nu se poate spune că avem de-a face cu un candidat care va reforma țara și un alt candidat care nu va

Dacă nu ai stabilitate, nu se poate vorbi despre lupta împotriva corupției...

reforma țara. Întrebarea, dacă câștigă domnul Dodon, este cine este dânsul într-adevăr și ce fel de program are? Ce fel de marjă de acțiuni o să aibă și ce fel de reforme vor avea loc în țară? Faptul că dânsul, ani de zile, exprimă niște lozinci sau slogane pro-ruse, este evident. Dar întrebarea este ce va face dacă este ales președinte?

Și, având în vedere că se vorbește foarte mult despre anumite legături între domnul Dodon și oameni, mai ales un anumit om foarte influent în Republica Moldova, nu este exclus că vom asista la o situație în care un președinte cu slogane foarte pro-ruse va colabora, totuși, cu Uniunea Europeană, va înțelege că pentru viitorul său politic este foarte importantă această colaborare. De ce? Pentru că în Uniunea Europeană sunt banii, care nu sunt în Rusia. Și, bineînțeles, se poate construi un zid cu Uniunea Europeană, dar, dacă acest lucru o să aibă un impact negativ asupra nivelului de trai în Republica Moldova, e clar că domnul Dodon se va decredibiliza imediat. Iar pentru un om politic e foarte important să rămână popular și în primul rând omul de rând să nu simtă că datorită guvernării sale nivelul său de trai a devenit mai scăzut.

Deci, eu cred că domnul Dodon este, în primul rând, un economist, este un om educat, este totuși un om cu experiență.

PCRM-ul a venit la putere în 2001 tot cu slogane nostalgice-sovietice, dar, totuși, limba rusă nu a devenit limba de stat...

Iar partea de slogane – asta este! Asta a fost deja în Republica Moldova. PCRM-ul a venit la putere în 2001 tot cu slogane nostalgice-sovietice, dar, totuși, limba rusă nu a devenit limba de stat, în 2003 domnul Voronin a respins proiectul Kozak în ultima clipă.

Deci, faptul că cineva are lozinci pro-ruse asta încă nu înseamnă nimic. Întrebarea este ce o să facă. Și, chiar dacă o mică apropiere cu Rusia este posibilă, eu cred că nu poate să rupă cooperarea cu Uniunea Europeană pentru că va fi un dezastru nu numai pentru țară, dar va fi un dezastru și pentru el, un dezastru politic. Pentru că se va decredibiliza în ochii oamenilor.”

Lina Grâu: Domnule Zdaniuk, din felul în care ați structurat răspunsul înțeleg că așteptarea dumneavoastră este că în cel de-al doilea tur va învinge Igor Dodon. Ce vă face să credeți lucrul acesta?

Bartłomiej Zdaniuk: „Dacă cineva la primul tur a luat, practic, jumătate din voturi, deci în turul doi îi lipsește foarte puțin ca să fie ales.

Bineînțeles, am văzut în istoria politică foarte multe situații incredibile în care o persoană cu o majoritate imensă în primul tur a pierdut, totuși, turul doi. A fost și cazul în România, acum pare-mi-se doi ani, când Victor Ponta a avut un avantaj foarte mare în primul tur, dar totuși a pierdut alegerile și Klaus Iohannis a devenit președinte.

Bineînțeles, se poate întâmpla o situație în care Maia Sandu va câștiga. Mai ales dacă se trezește tineretul. Dacă se trezește tineretul și merge la vot, pentru că în condițiile în care au mers

Se poate întâmpla o situație în care Maia Sandu va câștiga. Mai ales dacă se trezește tineretul...

doar 10% la vot e clar că este foarte greu să obții ceva. Dacă se mobilizează deci electoratul și dacă merge la vot, atunci, bineînțeles, este clar că un alt rezultat este posibil.

Dar, matematic vorbind, dacă ne uităm la rezultatele din primul tur, dacă vedem că un candidat are, practic, 49%, deci, aproape că ar fi putut să fie ales chiar din primul tur, perspectiva pentru doamna Sandu este una foarte, foarte complicată. Bineînțeles, se poate schimba tot, dar mă uit la rezultate și asta este ce văd.”

Lina Grâu: Pe de altă parte, doamna Maia Sandu este un politician foarte recent apărut pe piața politică, să zic așa, din Republica Moldova, are un partid abia creat. Cum vă explicați această coalizare atât de, totuși, masivă în jurul ei în primul tur?

Bartłomiej Zdaniuk: „Eu aș spune mai mult, eu aș spune că doamna Sandu poate că nu este chiar un om politic. Este o persoană educată, cu experiență internațională foarte impresionantă, dar dânsa cred că nu este un „animal politic”. În sensul că nu se bagă mai în față.

S-a văzut foarte bine că acum câteva luni când au fost niște manifestări, evenimente cu proteste pe străzile Chișinăului, dânsa a participat dar nu a fost în primul rând, ci dimpotrivă: un pic mai ascunsă, un pic mai în spate.

Dânsa, ca atare, nu este „un animal politic” cu o carieră calculată, gândită. Eu cred că, pe lângă calitățile personale pe care dânsa le are – a studiat în străinătate, a muncit la Banca Mondială – are și o dimensiune de integritate, care este și ea foarte importantă.

Eu cred că s-au decredibilizat alți candidați care ar fi putut să ocupe această bucată a electoratului și dânsa în momentul de față este, de fapt, se pare singura persoană care poate să coaguleze voturile tuturor celor care își doresc o țară cu adevărat europeană. În sensul unei țări cu un stat de drept, cu reguli care sunt respectate, unde nu se fură, unde totuși există ceva perspective. Ceilalți, care au folosit și ei aceste lozinci, nu sunt candidați credibili sau nu sunt candidați atractivi pentru electorat, mă refer la domnul Leancă.

Deci, Maia Sandu, pe lângă calitățile sale personale, beneficiază și de situația care îi este favorabilă.”

Lina Grâu: Domnule Zdaniuk, dumneavoastră cunoașteți destul de bine Republica Moldova, ați fost la niște stagii la Universitatea din Bălți, deci cunoașteți și acest segment – al tinerilor. Ați spus și dumneavoastră, se discută și la noi faptul că ei au ieșit la vot doar în proporție de 10%. Cum vă explicați dumneavoastră această participare mai redusă la vot decât se aștepta din partea tinerilor?

Bartłomiej Zdaniuk: „Nu este o participare mai redusă, este o participare tragică, e tragic, e un dezastru. Dacă 10% merge la vot, asta înseamnă că este o țară fără viitor și e foarte grav ce spun acum, dar asta trebuie subliniat. Și, într-o perspectivă mai lungă, într-o perspectivă structurală, este o problemă foarte, foarte importantă pentru țară.

De ce s-a votat sau nu s-a votat așa? Bineînțeles, o mare parte a

Impresia este că o mare, mare parte din această generație nu simte nicio legătură cu clasa politică din țară, nu simte nicio legătură poate chiar și cu țara însăși....

plecat, fie că la studii, fie că la muncă în străinătate, nu a vrut, nu a putut să voteze. Dar impresia este că o mare, mare parte din această generație nu simte nicio legătură cu clasa politică din țară, nu simte nicio legătură poate chiar și cu țara însăși.

Deci, înseamnă că nu au mers la vot pentru că nu au văzut niciun motiv ca să meargă la vot pentru că pentru dânșii probabil mult mai simplă și mult mai atractivă este perspectiva de a pleca în străinătate și de a-și face o viață acolo. Oriunde: că este Vestul, că este Moscova, nu contează, dar în străinătate. Deci, pentru clasa politică în întregime - și nu este vorba doar despre Republica Moldova, asta este valabil și pentru alte țări, și pentru Polonia tot așa – o miză foarte importantă o constituție viitorul generației tinere.

În cazul Poloniei, după ce am aderat la Uniunea Europeană, au plecat vreo două milioane de persoane în străinătate. Bineînțeles, persoane tinere, cele mai harnice și care ar fi putut să contribuie la bugetul țării, la sistemul de pensii…. Deci, nu este numai cazul Republicii Moldova. E cazul peste tot. Poate că este un fenomen un pic mai pronunțat în Republica Moldova.

Dar, bineînțeles, aceasta este o întrebare pentru clasa politică. Dincolo de jocurile noastre, de lupta noastră politică care este cumva firească și există peste tot, totuși trebuie să ne gândim un pic la binele țării și la perspectiva oamenilor tineri. Unde dânșii pot să lucreze? Ce perspective financiare cu, aici, în țară? Dacă nu, atunci țara va fi în continuare foarte slabă pentru că nu se vor crea businessuri, nu se va crea valoarea adăugată.

Și este o problemă structurală foarte importantă, cred eu, pentru toată Europa Centrală și de Est. Și cred că dacă oamenii politici vor să fie cu adevărat oameni de stat, oameni respectați, trebuie să dea un răspuns la această întrebare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG