Reprezentanți ai parlamentului și ai organizațiilor obștești au convenit recent să formeze un grup de lucru care să vină cu propuneri referitoare la transparența în procesul decizional. ONG-iștii care activează în domeniul sănătății, protecției sociale și a drepturilor omului sau a economiei cer legiuitorilor să le permită, prin instrumente legislative, să participe la etapa de elaborare a proiectelor, și, la fel, să ia în considerare propunerile venite din partea acestora.
În susținerea demersului de a spori transparența în procesul legislativ, membrii organizațiilor obștești amintesc de situații când proiecte de rezonanță au fost aprobate în lipsa unor consultări publice, iar alteori actele legislative erau modificate pe ultima sută de metri înaintea votării în parlament. Alexei Buzu, membru al Consiliului ONG, spune că deseori dialogul doar se mimează, iar un exemplu este pachetul de legi cu privire la finanțarea partidelor politice. În prima lectură, propunerile activiștilor civici au fost acceptate, iar aceste propuneri se refereau la un plafon mai mic al donațiilor, la cerințe mai dure privind transparența bugetelor partidelor, însă legea ieșită pe ușile parlamentului a ignorat cerințele organizațiilor obștești. Alexei Buzu spune că acest caz nu este singular, ceea ce justifică și mai mult solicitările ONG-iștilor:
„Dacă vorbim, de exemplu, de legea cu privire la procuratură, în lectura a doua au fost propuneri, inclusiv susținute de către acel grup care era condus de Vlad Gribincea, reprezentant al societății civile. În a doua lectură au fost tentative de a face acel proiect mult mai slab, și atunci contează acele recomandări pentru legile care într-adevăr sunt cruciale.”
Consultările dintre reprezentanții parlamentului și ai organizațiilor obștești ar urma să se încheie cu un șir de modificări ale actelor legislative, între care și a legii cu privire la transparența în procesul decizional. Actualmente, aceasta rezervă 10 zile consultării cu publicul a proiectelor legislative. Alexei Buzu spune însă că acest termen ar trebuie să depindă de complexitatea și impactul proiectului.
O altă propunere de modificare legislativă susținută de ONG-iști se referă la introducerea obligatorie a evaluării înainte de votare, mai ales în cazul legilor sectoriale.
Ecaterina Mardarovici, membră a Consiliului ONG, crede că expertiza asociațiilor obștești atunci când proiectele de legi sunt discutate în comisiile de specialitate este în interesul ambelor părți. Dar ea tratează cu rezerve posibilitatea unui dialog eficient în cazul tuturor proiectelor de legi:
„Noi nu-i putem nici într-un fel impune pe politicieni să colaboreze pentru că parlamentul e politică. Noi îi putem sancționa dacă ei nu vor colabora prin alegeri. Dar este în interesul și unora, și altora să stabilim o colaborare, astfel ca documentele care ies de acolo să fie cât mai bune. Ei au legea, noi mai furnizăm informația astfel ca atunci când se ia o decizie care nu se regăsește în propunerile noastre ca societate civilă, noi să avem acces la informație, să știm ce pe informații și care este argumentarea deciziei care a fost luată.”
Membrii grupului de lucru au convenit deocamdată să înainteze propuneri. Au primit însă asigurări din partea președintelui parlamentului, Andrian Candu, că vor urma și legile care să le cuprindă:
„Sunt niște mecanisme de a urmări un act ca propunere legislativă, de la inițiere până la dezbatere în parlament, fiindcă la ora actuală, de exemplu, sunt diferite numere de înregistrare, guvernul lucrează cu unele numere de înregistrare, noi lucrăm cu altele. În afară de asta, participarea societății civile și pe platforma comisiilor parlamentare, până în plenul parlamentului și, bineînțeles, luarea în considerare a propunerilor, amendamentelor la proiectele legislative din partea societății civile.”
Membrii organizațiilor obștești susțin că procesul de elaborare și adoptare a proiectelor de legi trebuie să fie mai previzibil, iar parlamentul să facă publice planuri legislative detaliate, care să poată fi analizate oricând de ONG-iști, a căror contribuție, însemnând propuneri și rapoarte, deocamdată nu este valorificată.
