Linkuri accesibilitate

Taxa radio-tv este probabil cea mai importantă dintre toate taxele prin efectele pe care le va produce.

Pusă la pachet cu celelalte peste 100 de taxe anulate deja de senatori, taxa radio-tv este probabil cea mai importantă dintre toate prin efectele pe care le va produce, de îndată ce intră în vigoare. Este vorba despre un pachet electoral, propus de liderul social-democraților, Liviu Dragnea, pachet, care nu a fost pus în discuție publică și care va afecta bugetul de stat mai mult decât au lăsat parlamentarii să se înțeleagă.

Taxa radio-tv se plătește în România împreună cu factura de energie electrică. Astfel orice persoană sau firmă care folosește curent electric plătește și taxa pentru susținerea televiziunii și radioului publice, care înseamnă 1,4 euro pentru persoane fizice (6,5 de lei din care 4 lei pentru TVR și 2,5 lei pentru Societatea Naţională de Radiodifuziune) și 6,6 euro pentru societăți comerciale (30 de lei).

Pot să nu plătească a taxa tv dedusă din această sumă, cei care declară pe propria răspundere că la adresa lor nu există televizor, cablu, telefoane mobile, tablete și alte mijloace electronice, în vreme ce partea pentru radio este obligatorie pentru toată lumea, chiar și pentru cei care nu au radio. Câteva excepții există pentru ambele categorii: misiunile diplomatice, organizațiile nonprofit, instituțiile de învățământ, unitățiile militare spitalele etc.

Patronii firmelor medii, care dețin mai multe sedii, spre exemplu, dar și mulți oameni simplii au fost nemulțumiți de această procedură și din 2008 circulă pe Internet o petiție publică semnată de mai mult de 4000 de persoane, prin care se cere guvernului să renunțe la această taxă. Nemulțumirea vine nu doar din felul abuziv al colectării, ci și fiindcă programele Televiziunii Române au devenit tot mai slabe calitativ, în vreme ce radioul național s-a transformat treptat dintr-un post de informare într-unul de divertisment. În plus, ambele au fost obediente din punct de vedere politic, față de persoanele și partidele aflate la putere. Anularea totală a acestor taxe cu ajutorul cărora cele două instituții media supraviețuiesc le transformă însă prin lege în oficine ale puterii, fiindcă de-acum încolo vor depinde aproape exclusiv de bunăvoința guvernului care le planifică bugetele.

Președinta TVR, Irina Rasu, numită în fruntea televiziunii publice de social-democrați mărturisește că nu are idei „preconcepute” fiindcă și până acum postul a fost „ghidonat politic”, iar cei care se opun acestei soluții „se tem” de rezolvarea situației din Tvr. Este vorba despre o criză economică rostogolită în ultimii ani și care anul acesta a făcut ca România să fie exclusă din competiția Eurovision, din pricina unei datorii de zece milioane de euro a TVR, o restanță care s-a acumulat în ultimii opt ani.

Cele mai importante trei organizații de media din România: Active Watch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Convenția Organizațiilor de Media care include cel mai mare sindicat de profil, MediaSind, cer respingerea propunerii legislative și subliniază că anularea taxei radio-tv „alterează profund misiunea mediilor publice și creează o relație de dependență excesivă față de vectorul politic” și că „finanțarea direct de la bugetul de stat va fi ultimul episod în politizarea completă a mediilor publice, și așa puternic controlate prin modul de numire și, mai ales, de demitere a consiliilor de administrație”

Un calcul făcut de experții de la Ziarul Financiar arată că impactul socotit de social-democrați la 0,1% din Produsul Intern Brut, adică la 177 de milioane de euro (880 de milioane de lei) pentru anularea tuturor celor 102 taxe este „neverosimil” de mic: „Doar două taxe fac o dată şi jumătate cât efortul financiar estimat pentru toate taxele ce ar urma să fie eliminate.” E vorba despre taxa radi-tv și despre timbrul de mediu.

Pe de altă parte, camuflarea taxei radio-tv, printre celelalte 101 care vor fi desfințate, între taxe de pescuit, taxe consulare sau taxele percepute pentru pierderea actelor este, după cum subliniază organizațiile de media „un tertip menit să trivializeze tema, să o ascundă și să restrângă dezbaterea publică pe marginea ei”.

XS
SM
MD
LG