Linkuri accesibilitate

De la expoziția „Farmer” la fermierii în carne și oase


La expoziția „Farmer” de la Chișinău

La expoziția „Farmer” de la Chișinău

O expoziție gîndită să promoveze produsele locale și cîteva opinii ale agricultorilor.

La Chișinău s-a deschis expoziția „Farmer”, adică „fermier”, iar corespondenta noastră a încercat să afle care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă țăranii, micii fermieri care produc aproape numai pentru consumul propriu sau „vecinătatea foarte apropiată”.

„Pentru grădina de acasă mi-am luat butași de agriș și niște soiuri interesante de poamă, pentru care am o slăbiciune deosebită.”

Victor Ungureanu

Victor Ungureanu

Fermierul Victor Ungureanu crește mere și pere de pe vremea când era copil și își ajuta părinții în câmp. La expoziția „Farmer”, gândită să promoveze produsele locale, agricultorul din satul Hlina, raionul Briceni, caută să afle mai multe informații despre tehnologiile agricole noi, deși nu se grăbește să bată palma cu vânzătorii:

Europa Liberă: Este nevoie numaidecât de aparataje scumpe ca să devii agricultor?

Victor Ungureanu: „Cred că nu, nu numaidecât. Se poate de procurat și mai ieftin, se poate de confecționat singur, mai ales în situația în care se află un agricultor din Moldova. Prețurile sunt foarte înalte la mașinile agricole.”

Europa Liberă: Care sunt principalele provocări ale agricultorilor din R. Moldova?

Victor Ungureanu: „Lipsa pieței de desfacere, în primul rând. Doi, concurența foarte dură pe piețele de desfacere deoarece nu putem face față cu țările europene spre care tindem. Neavând un suport e foarte greu de înotat.”

Europa Liberă: E vorba de suport financiar?

Victor Ungureanu: „Noi alergăm din urma trenului. Nu ne ajung finanțe pentru a ne implementa cunoștințele și practicile. Creditele sunt foarte scumpe, cele de lungă durată dublează, triplează costul investiției. Accesând credite lucrezi pentru bancă și pentru prestatorii de servicii. Asta-i buba cea mai mare a agricultorului nostru. Nu avem acces la bani ieftini.”

În lipsă de bani, mulți fermieri apelează la granturi, subvenții și susținere financiară din exterior pentru a-și dezvolta afacerile. Agricultorul Vitalie Țîganu recunoaşte că nu poate concura cu marile companii, în schimb s-a concentrat pe creşterea produselor ecologice, care astăzi ar fi la mare căutare:

Vitalie Țîganu (în stg.)

Vitalie Țîganu (în stg.)

„Principala provocare este să obții un rezultat care să-ți aducă o satisfacție enormă și asta e cel mai improtant pentru oricine dintre noi. Facem eforturi ca să folosim cât mai puține pesticide și cât mai puțină daună să aducem mediului înconjurător. Dacă nu ai tehnică performantă, dacă nu ești în pas cu progresul, rezultatele cad. Trebuie să fii în pas cu progresul agro-tehnologic.”

Un alt agricultor, Igor Casco, din nordul ţării, spune că an de an fermierilor le vine tot mai greu să-şi întreţină afacerile. Mai au multe de învăţat, insistă producătorul de fructe, mai ales dacă vor să intre în competiţie cu agricultorii din Cehia sau Polonia, de exemplu:

„Piețele noastre de desfacere în Europa sunt sub-dezvoltate. Fructele noastre nu întotdeauna sunt conforme standardelor europene, unii folosesc produce chimicale care acolo deja sunt interzise. Lucrăm cu Rusia, Belarus, Kazahstan. Dar relațiile noastre după cum știți sunt proaste. Cine știe ce va fi mâine. Trebuie să învățăm să lucrăm cu Europa.”

Agricultorul Igor Casco spune că respectarea standardelor europene la cultivarea fructelor îl bate la buzunar.

„Ajungi să ai o cantitate mică de producție bio pentru care e nevoie de multă muncă. La fel, dacă nu folosești pesticide, utilizezi doar îngrășăminte bio și totul se face prin muncă manuală, produsul va deveni mai scump, fiindcă se va considera ecologic.”

Fermierul spune că a vrut să apeleze în repetate rânduri la subvenţii din partea statului sau a fondurilor europene, dar banii niciodată nu au ajuns la destinatar. „E de vină corupția, dar şi lipsa de informaţii”, încheie Igor Casco.

XS
SM
MD
LG