Linkuri accesibilitate

Stas Cebanciuc: „Fiecare din noi ar trebui să contribuie la reducerea cazurilor de corupție din societate”


Flashmob anticorupţie, în scuarul Parlamentului

Flashmob anticorupţie, în scuarul Parlamentului

Centrul Național Anticorupție încurajează cetățenii să se implice mai activ în procesul de prevenire a actelor de corupție. Cum? Îi îndeamnă să sune la Linia Naţională Anticorupţie, care este 0 800 55555, ori de câte ori au fost martorii unui act de corupție sau li s-a cerut mită. ,,Descurajează corupția prin denunț” este mesajul campaniei cu care CNA își propune să ajungă în mai multe localități din Republica Moldova, pentru a se promova pe sine, ca instituție, dar și pentru a informa cetățenii despre linia anticorupție. O discuție la această temă, cu Stas Cebanciuc, inspector al Centrului Național Anticorupție.

Europa Liberă: Așadar, Centrul Național Anticorupție își propune să popularizeze Linia Națională Anticorupție și vine cu un îndemn pentru cetățeni, să nu tăinuiască actele de corupție, dar să le denunțe. De ce ați considerat că este necesar să fie pus în valoare acest instrument de luptă cu corupția?

Stas Cebanciuc: „În cadrul Centrului Național Anticorupție funcționează Linia Națională Anticorupție – 0800 55555, adică acea modalitate de sesizare a Centrului Național Anticorupție în cazul în care cineva cunoaște despre săvârșirea unui act de corupție sau deține unele informații relevante referitor la acest lucru. De ce este necesar acest lucru, este evident că fenomenul corupție ne afectează pe noi toți, indiferent de categoria socială sau de vârstă. Prin urmare, fiecare dintre noi ar trebui să contribuie la diminuarea acestui fenomen și la reducerea cazurilor de corupție din societate. Linia Națională Anticorupție a fost inițiată abia în anul 2006, era linia veche atunci. În anul 2015 am avut în jur de 2519 apeluri la Linia Națională Anticorupție, ceea ce este practic de trei ori mai mult, comparativ cu anul 2013, când a fost efectuată prima statistică. Vedem cu an ce trece o creștere a numărului de sesizări și concomitent crește și numărul cauzelor instrumentate de Centrul Național Anticorupție.”

Europa Liberă: Probabil cetățenii sunt interesați și de continuitatea pe care o are apelul lor, vor să știe în câte din cazuri s-a ajuns la condamnări sau care este efectul acestui instrument. Cum asigurați acest lucru?

Stas Cebanciuc: „Depinde de conținutul sesizării. Pentru ca o sesizare să fie transformată într-o cauză penală ar trebui să întrunească toate elementele de legea procesual penală. În prezent, sunt unele măsuri de protecție a martorilor sau a victimelor infracțiunilor grave, prevăzute de legislația procesual penală. Totodată, ca cetățeanul să se convingă că denunțul său și-a avut efectul, ar putea să deschidă statistica și s-ar convinge de faptul că în practic 80 la sută din cazurile instrumentate de Centrul Național Anticorupție s-au finalizat cu o sentință de condamnare a persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii. Acest lucru depinde în mare parte și de disponibilitatea persoanei de a participa în cadrul tuturor acțiunilor de urmărire penală, cât și de calitatea informațiilor pe care le furnizează, cu referire la potențialii martori, potențialele probe, de disponibilitatea de a participa în cadrul ședințelor de judecată, de a participa activ la audieri.”

Europa Liberă: Cât de des au persoanele această voință de a se implica, de a participa la ședințele de judecată sau există și ezitare din partea unora, le este totuși frică?

Stas Cebanciuc: „Nu dețin o asemenea statistică, dar aș putea să vă spun cu certitudine că persoanele se implică mult mai activ atunci când a fost lezat un interes propriu. Atunci persoanele se implică mult mai activ deoarece este pusă în joc, fie proprietatea acestora. Iar în situația în care cineva a văzut cum un polițist sau oricare alt funcționar public este mituit, atunci interesul de a denunța este mult mai mic, pentru că nu sunt atinse interesele personale și denunțarea nu îi aduce satisfacție. De asta și venim cu acțiuni de sensibilizare, acțiuni de instruire pentru a aduce la cunoștința persoanelor că corupția, indiferent de forma ei, mică sau mare, sau cui este oferită, oricum afectează interesul public, contribuie la diminuarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice și ar trebui să se implice activ, să dea dovadă de un comportament integru, adică să nu tolereze cazurile de corupție.”

Europa Liberă: Denunțul ca posibilitate de luptă cu luarea de mită este încurajat și în interiorul instituțiilor care trebuie, de fapt, să lupte cu acest flagel? Sau vă adresați doar simplilor cetățeni?

Stas Cebanciuc: „Ne adresăm tuturor categoriilor de persoane, indiferent dacă este un funcționar public, elevi studenți sau oricare altă persoană. Denunțarea actelor de corupție rămâne valabilă pentru fiecare dintre ei. Însă, dacă vorbim de obligații de denunțare a actelor de corupție, cu regret, acest lucru se referă doar la persoane cu funcții manageriale din cadrul instituțiilor publice, care au obligația de a sesiza sau de a denunța actele de corupție comise de subalternii lor, despre care ei cunosc și de a lua măsurile de rigoare. În cazul de față avem și o obligație stabilită prin lege, iar neîndeplinirea acesteia ar atrage după sine răspunderea contravențională. Pentru toate celelalte categorii de persoane, asta nu este o obligație, este un drept, exact ca și pentru funcționarul public de rând. Deci el are dreptul, nu are o obligație. Se prezumă că în viitorul act legislativ, această obligație va cădea și pe umerii funcționarilor publici.”

Europa Liberă: Funcționează această obligație, adică sunt cazuri în care ar fi semnalate carențele din sistem?

Stas Cebanciuc: „Evident, dacă ne referim la funcționarii publici, un mare grup de persoane, în timpul de față, denunțarea actelor de corupție sau depunerea denunțului este un drept și nerespectarea acestuia nu atrage după sine vreo răspundere. În situația în care acest lucru nu este făcut de un funcționar public cu funcție managerială, acesta este sancționat, este sancționat contravențional și chiar disciplinar, mai ales în contextul testului de integritate profesională sau în contextul testării integrității instituționale, deci anumite mecanisme de prevenire a corupției în sectorul public. Noi încurajăm toți cetățenii să denunțe cazurile de corupție sau să furnizeze acele informații pe care ei le cunosc, inclusiv despre persoanele care pretind mită, să nu lase acest lucru, dar de fiecare dată când o persoană în exercițiul funcției, dacă solicită o contra prestație materială în schimbul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, să sesizeze imediat Centrul Național Anticorupție și să nu lase de izbeliște această situație. Cu cât mai mult va crește numărul de denunțuri, vedem și o dinamică cu referire la numărul de cazuri instrumentate și remise în judecată de Centrul Național Anticorupție.”

Europa Liberă: Le sugerați cetățenilor să semnaleze cazurile de corupție, dar în același timp, sondajele arată că majoritatea cetățenilor nu au încredere în instituțiile care trebuie să lupte cu acest flagel. Nu credeți că acest lucru este un impediment pentru oameni, ca să semnaleze cazurile de corupție?

Stas Cebanciuc: „Ar fi și acest lucru un impediment, dat fiind faptul că o bună parte din cazurile de corupție semnalate, instrumentate, au avut loc cu implicarea subiecților din domeniul justiției și asta, într-o oarecare măsură ar fi un factor determinant ca cetățenii să nu facă denunțul, pentru că ei nu sunt siguri de finalitatea cauzei. Ei se gândesc că de cele mai dese ori, persoana vinovată va scăpa fie cu o amendă sau va fi tras la răspundere contravențională. Dar mai sunt și factorii morali sau acei factori sociali, caracteristice mai ales pentru societățile care au avut cândva un regim totalitar. Aici ne referim la acele cazuri în care opinia publică se exprima negativ față de cei care colaborau cu instituțiile de drept, deci este această atitudine negativă a societății față de cei care fac un denunț sau colaborează cu organele de drept. Ne propunem să schimbăm această situație și să aducem la cunoștința cetățeanului că un denunț nu este un fapt rușinos, un denunț nu reprezintă o trădare a intereselor societății, dar un denunț este o obligație civică a fiecăruia dintre noi, pentru a contribui personal la îmbunătățirea situației.”

XS
SM
MD
LG