Negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, Gheorghe Bălan și Vitali Ignatiev s-au întâlnit săptămâna acesta după o perioadă îndelungată, dar nu au reușit să avanseze aplicarea așa-numitului protocol de la Berlin a pașilor mici în reglementarea transnistreană. Întâlnirea celor doi și alte evenimente diplomatic în jurul regiunii transnistrene sunt examinate de corespondenta noastră în rubrica Retrospectiva săptămânii.
Din prevederile aşa numitului protocol privind reglementarea transnistreană, semnat în vara acestui an la Berlin, doar în subiectele ecologice s-a ajuns la un numitor comun. După întâlnirea de joi, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului şi-au reproşat reciproc lipsa de progrese pe celelalte prevederi ale documentului care vizează restabilirea legăturii telefonice, recunoaşterea diplomelor de studii transnistrene şi a plăcuţelor de înmatriculare auto din stânga Nistrului. Gheorghe Bălan şi Vitalie Ignatiev au anunţat că nu au reuşit să se pună de acord nici asupra unei date pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2. La începutul săptămânii, cei doi negociatori s-au întâlnit separat cu reprezentantul special al preşedinţiei germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, care a încercat să readucă părţile la masa de dialog.
Politologul Dionis Cenuşă explică stagnarea dialogului între cele două părţi prin poziţiile diametral opuse pe care le are Chişinăul şi Tiraspolul în ce priveşte procesul de negocieri şi zisa politică a paşilor mici:
„Pentru Tiraspol este important să obţină cât mai mult, într-o perioadă record, având în vedere că ei au alegeri prezidenţiale şi sunt într-o febră electorală şi au nevoie de cât mai multe cedări din partea Chişinăului. Iar Chişinăul vrea mai degrabă să obţină nişte reglementări ce ţin de dosare foarte specifice cum ar fi siguranţa în zona de securitate, limitarea activităţii militare cu implicarea militarilor din grupul operativ al trupelor ruse din regiune, îmbunătățirea situaţiei fermierilor din raionul Dubăsari, soluţionarea problemelor şcolilor cu predare în grafia latină. Avem două poziţii diferite şi fiecare parte încearcă să-şi promoveze propria agendă.”
Reprezentatul președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, a declarat la încheierea vizitei sale, de luni şi marţi, la Chişinău şi Tiraspol, că găsirea unei soluții în conflictul de pe Nistru „se află prea jos în ierarhia de priorități a societății moldovene”. Interesul scăzut este și „unul din principalele neajunsuri” ale procesului de reglementare, a mai spus el. Vizita în Republica Moldova a diplomatului german a coincis cu cea a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care este responsabil de negocierile privind reglementarea transnistreană. Înainte de întrevederea cu omologul său moldovean Octavian Calmîc, Rogozin s-a deplasat la Tiraspol. Politologul Dionis Cenuşă crede că deplasarea nu a fost lipsită de interes electoral, aşa cum în autoproclamata republică transnistreană în decembrie au loc alegeri prezidenţiale.
„Rogozin a făcut foarte multe pentru a restabili un dialog cel puţin formal între două baricade care, la moment, se luptă pentru funcţia de viitor preşedinte al regiunii. Totodată, Rogozin a venit pentru a reaminti despre rolul Rusiei în procesul de negocieri. Dacă urmărim atent declaraţiile pe care le-a făcut el, observăm că imaginea Rusiei este pe primul loc, deşi el vorbeşte despre stabilitatea regiunii transnistrene şi necesitatea unui dialog între reprezentanţii politici. El sugerează indirect că Rusia are nevoie de stabilitate în regiune şi tot ce se întâmplă pe plan politic nicidecum nu trebuie să afecteze interesele inclusiv geopolitice ale Rusiei. Totodată, Rogozin a venit pentru a readuce în discuţie foaia de parcurs cu autorităţile de la Chişinău, dar cunoaştem foarte puţin despre detaliile acestei foi de parcurs. Cel mai probabil vom avea surprize când acest document va fi făcut public şi surprizele vor fi de natură negativă cel mai curând.”
Aşa numita foaie de parcurs ce ar trebui să conducă la relansarea relaţiilor comerciale moldo-ruse ar urma să fie discutată şi aprobată în noiembrie, când e planificată şedinţa Comisiei interguvernamentale de cooperare economică, comisie care nu s-a întrunit de doi ani.
