Linkuri accesibilitate

Serghii Gherasimciuk: „Germania încearcă să găsească o formulă acceptată și de Rusia, și de Ucraina, și de Moldova”


După un atac al forțelor separatiste pro-ruse la Gorlovka, Ucraina

După un atac al forțelor separatiste pro-ruse la Gorlovka, Ucraina

Evoluţiile din Ucraina continua să fie îngrijorătoare. Pe plan diplomatic sunt făcute eforturi atât din partea Rusiei, dar și din partea diplomaţiilor occidentale pentru ca Kievul să accepte acordarea unui statut „special” regiunilor din estul tării, controlate de separatiştii pro-ruși și să accepte alegerile locale ca fiind valabile. Sunt situaţii cunoscute pentru cei care au urmărit și evoluţiile din regiunea transnistreana a Moldovei, când a existat acel plan Kozak de federalizare a tării. Participând la Chişinău la o conferinţă internaţională, directorul Consiliului de Politică Externă de la Kiev, Serghii Gherasimciuk, a stat de vorba cu Liliana Barbăroșie despre argumentele Kievului față de aceste „presiuni” diplomatice externe.

Serghii Gherasimciuk: „Motivația Germaniei e destul de clară. Germania este statul deţinător al preşedinţiei în exerciţiu a OSCE în 2016. Ea şi-ar dori ca rezultatele acestei președinții să fie vizibile, să fie palpabile, să le poată arăta colegilor. Din păcate, nu vedem vreun anumit progres în legătură cu soluționarea conflictului din Donbas (Ucraina) şi o situație similară e şi cea din Transnistria: în loc de progres, avem declarațiile lui Șevciuk care vrea să se alăture Federației Ruse, să integreze legislația cu cea rusă. Practic, avem un oarecare regres care se percepe la Berlin ca o palmă peste obrazul lui Steinmeier și tuturor inițiativelor lui. Din acest motiv, Germania încearcă să găsească o formulă care ar fi acceptată și de Federația Rusă, și de Ucraina, și de Republica Moldova.

Poate fi tratată această abordare ca ceva pozitiv? Din punctul meu de vedere, aceste inițiative nu se vor termina cu nimic. În Ucraina, conflictul se desfășoară și în ziua de azi. E imposibil să vorbești de vreun statut special până la încetarea focului. Chiar și teoria conflictologiei spune că la început se lasă armele jos, după care începe reglementarea politică. E neserios să discuți despre reglementare politică pe fundalul împușcăturilor.

Serghii Gherasimciuk

Serghii Gherasimciuk

În regiunea transnistreană din Moldova e o situație diferită. Conflictul e înghețat deja de mult timp, nu se mai aud focuri de arme. Dar nu putem vorbi de un statut special nici în acest caz din mai multe motive. În primul rând, Chișinăul nu e gata. Impresia mea e că toți s-au obișnuit cu statutul-quo și nimeni nu vrea nicio schimbare, fiindcă nu se știe cu ce se va termina această desconservare. În al doilea rând, nici locuitorii malului stâng al Nistrului nu sunt gata să fie integrați într-un stat care lucrează pe principii democratice. Asta se poate termina cu o așa-zisă „transnistrizare” a întregii Republici Moldova. Această integrare ar fi fost posibilă, dacă instituțiile democratice de stat ar lucra stabil. Acum ele sunt destul de șubrede. Dacă vor lua sub aripă pe cineva care timp de 25 de ani nu au avut nimic în comun cu democrația, trăind în ruinele Uniunii Sovietice, asta ar putea fi o lovitură puternică asupra instituțiilor de stat de la Chișinău.

Da, există inițiativa Germaniei, da, s-a vorbit despre acest lucru, da, ideea este criticată. Din păcate, din asta nu va ieși nimic, cel puțin până la sfârșitul anului.”

Europa Liberă: Dar care ar putea fi reacția Ucrainei, dacă Republica Moldova bunăoară ar accepta iniţiativele care i se propun?

Serghii Gherasimciuk: „Dinamica relațiilor dintre Ucraina și Moldova e foarte interesantă. Pe de o parte, suntem în aceeași barcă și am devenit aliați naturali. Există o țară care se implică în politica noastră internă prin căi mai mult sau mai puțin evidente și căreia încercăm să-i facem față - vorbesc de Federația Rusă. Pe de altă parte, dacă intrăm în detaliile acestor relații, vedem că există multe situații de conflict. Avem dispute în legătură cu aceste cote de comerț, cu demarcația frontierei de stat etc.

Din acest motiv, autoritățile ucrainene privesc cu atenție și tratează cu precauție deciziile guvernului moldovenesc. Există un deficit de încredere. Nu e niciun dubiu, dacă Moldova va fi de acord cu un statut special pentru regiunea transnistreană, mai ales dacă asta nu se va pune la dezbatere în formatul 5+2, la Kiev poate apărea impresia că Moldova a mers pe o înțelegere separatistă. Asta lovește în interesele Ucrainei din regiune și, într-adevăr, ar crea un precedent.

Însă nu se știe dacă acest precedent va fi folosit de Federația Rusă în cazul Ucrainei. Personal, am dubii. Cum am mai spus, nu putem vorbi despre un precedent, fiindcă în Moldova au trecut peste 20 de ani de la încetarea focului după semnarea armistițiului. E o situație mai mult sau mai puțin stabilă. În Ucraina, nu avem așa ceva. E posibil că acest precedent să fie folosit, dar numai în condiția în care vom avea un armistițiu respectat de toate părțile timp de 20 de ani, ca și în Republica Moldova. Doar în acest caz vom putea vorbi de faptul că precedentul moldovenesc e relevant pentru Ucraina.”

Europa Liberă: Ați spus că niciuna dintre inițiativele Berlinului nu vor fi puse în aplicare. Care sunt prognozele Dvs. totuşi în legătură cu conflictul din Ucraina?

Serghii Gherasimciuk: „Prognozele mele probabil nu vor fi împărtășite de toți, dar presupun că totul se mișcă spre crearea unui conflict înghețat. Nu cred că e vorba de exemplul din regiunea transnistreană, presupun că va fi un scenariu de tipul celui din Nagorno-Karabah, cu escaladări periodice. Cred că acest scenariu e cel mai mult probabil.”

Europa Liberă: Un scenariu din care Ucraina nu va avea de câștigat?

Serghii Gherasimciuk: „Ucraina trebuie să se gândească la felul în care să stabilească o frontieră cu regiunile care au ieșit de sub controlul ei. Dacă vom încerca permanent să soluționăm situația conform condițiilor impuse de Federația Rusă, vom avea doar de pierdut.

Trebuie să ne pregătim să înțelegem că aceste teritorii pentru Ucraina sunt incontrolabile, Ucraina nu le poate integra în condițiile curente, când la putere în Federația Rusă sunt guvernul și președintele actual. Până când acolo nu vor avea loc schimbări, trebuie să ne pregătim să tratăm acest conflict ca unul înghețat și să încercăm să ne dezvoltăm.

În luna mai, am fost la o conferință în Iași. Aceeași întrebare i-a fost adresată fostului ministru de externe polonez Radoslaw Sikorski. El a răspuns: „Faceți așa cum face Moldova, prefaceți-vă că acest conflict nu există, că aceste teritorii nu există. E singura variantă acceptabilă. Dacă nu puteți schimba nimic, trebuie să învățați să trăiți cu asta”.”

Europa Liberă: De ce Uniunea Europeană acceptă această situație?

Serghii Gherasimciuk: „Desigur, UE vrea „pace în toată lumea”, cum s-ar zice, dar UE are nevoie de timp ca să-și regândească propria politică externă. Politica externă a UE mult timp ținea de extindere. Când acest proces s-a oprit, a apărut întrebarea: ce facem mai departe? Acum, UE se confruntă și cu o criză internă, vorbesc de Brexit, migranți și altele. UE are nevoie de timp ca să-și rezolve problemele interne și să-și întărească „stâlpul” politicii externe care istoric era destul de slab. Da, UE poate ieși din criza asta, dar e un mecanism prea neîndemânatic ca să reacționeze prompt la provocările care apar, practic, zilnic. Dacă oferi acest timp UE, organizația poate deveni un aliat mai puternic și pentru Moldova, și pentru Ucraina.”

XS
SM
MD
LG