Linkuri accesibilitate

Dezbateri la Forumul anual pentru integrarea europeană a R.Moldova


La panelul dedicat reglementării transnistrene

La panelul dedicat reglementării transnistrene

Stadiul în realizarea Acordului de Asociere, existenţa sau nu a progreselor în lupta cu corupţia şi riscurile prezentate de conflictul transnistrean sunt temele de pe agenda celei de-a IV-a ediții de dezbateri europene anuale, organizate la Chişinău de Ministerul Afacerilor Externe, Fundaţia Friedrich-Ebert şi Asociaţia de Politică Externă.

„Când comparăm ceea ce auzim aici despre realizarea foii de parcurs şi satisfacţia cetăţenilor legată în particular de lupta cu corupţia, parcă vedem cele două luni ale lui Dickens”, spune deschis Martijn Quinn, adjunct în departamentul de justiţie al Comisiei Europene, invitat cu un discurs în cadrul forumului de dezbateri anuale europene de la Chişinău.

Martijn Quinn

Martijn Quinn

Demnitarul european are o explicaţie foarte plauzibilă: „Legile pe care le-aţi adoptat nu au dat deocamdată rezultate care să fie apreciate de cetăţeni”.

Autorităţile de la Chişinău au raportat câteva sute, mai exact între 450 şi 500, de dosare de corupţie pornite în ultimele luni şi spun că, în sfârşit, au cu ce răspunde reproșurilor că justiţia, bănuită a fi un focar de corupţie şi aservire politică, ar continua să ezite să-i prindă din urmă pe marii corupţi: printre cei cercetați s-ar afla şi judecători, procurori, vice-guvernatori ai BNM, vameşi şi chiar un fost premier.

Martijn Quinn spune, însă, că e important ca aceşti paşi să convingă în primul rând cetăţenii. „Pentru asta, aveţi nevoie de voinţă politică. Dacă va exista, şi UE va veni cu asistenţă. Dar pentru noi contează doar rezultatele. E bine că există an chetele. Dar ele trebuie să atingă tot spectrul politic”, mai spune demnitarul european.

Cu şase luni în urmă, țelul de a restabili încrederea partenerilor occidentali care sistaseră asistenţa financiară pentru Republica Moldova a determinat guvernul de la Chişinău să-şi asume o foaie de parcurs cu mai multe restanţe rezultate din Acordul de Asociere cu UE semnat cu un an mai devreme. La distanţă de jumătate de an, Chişinăul spune că le-a realizat aproape pe toate.

Stephan Meuse

Stephan Meuse

Vorbind despre ceea ce s-ar mai cere, Stephan Meuser, emisarul fundaţiei germane Friedrich-Ebert care organizează evenimentul, a pomenit cel puţin trei dintre reformele ce intraseră în foaia de parcurs, dar care nu ar fi deocamdată atinse: depolitizarea instituţiilor publice, consolidarea sistemului judiciar şi creşterea libertăţii presei.

Stephan Meuser aminteşte că parcursul European al Republicii Moldova a fost umbrit în ultima perioadă de efectele furtului secolului, crizele politice şi situaţia economică dificilă, dar şi schimbarea peisajului de securitate, toate urmare a fraudei fără precedent. „Republica Moldova, din copilul exemplar s-a transformat în statul care trezeşte îngrijorări”, mai spune Stephan Meuser.

Şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a comparat Republica Moldova cu un copil care tocmai a trecut printr-o gripă acută, dar care a reuşit să pronunțe şi primele cuvinte inteligibile după boală. „Felicit guvernul şi parlamentul pentru succesele atinse în armonizarea legislaţiei. Acum aşteptăm pasul următor, să faceţi ca aceste legi să înceapă să funcţioneze”, a îndemnat Pirkka Tapiola autorităţile moldovene.

Pirkka Tapiola

Pirkka Tapiola

Jaak Madison, vice-preşedinte al comitetului pentru afaceri europene al Parlamentului estonian, crede că ar trebui să existe foarte multă încredere din partea cetăţenilor în instituţiile publice pentru realizarea cu succes a unui acord de asociere. „Când încrederea în poliţie, de exemplu, este de doar 31 la sută, e foarte greu să explici cetăţenilor că această poliţie face lucruri bune,” afirmă politicianul estonian. Jaak Madison îşi mai pune problema dacă UE dă dovadă de suficient angajament pentru a sprijini cooperarea economică cu Republica Moldova, care, deşi şi-a îndreptat majoritatea exporturilor spre UE, mai rămâne totuşi dependentă de piaţa estică.

Nicu Popescu, expert al Institutului European pentru Studii de Securitate de la Paris, originar din Republica Moldova, a subliniat că unui viitor preşedinte, dacă va fi să fie unul cu opţiuni pro-ruseşti, îi va fi destul de dificil să reorienteze geopolitic Republica Moldova, data fiind realitatea economică caracterizată de triplarea, practic, a comerţului cu UE.

Nicu Popescu

Nicu Popescu

„Succesul Acordului de asociere va depinde de capacitatea guvernului de a genera creştere economică. Tipul de realitate economică înregistrată acum creează constrângeri pozitive în acest sens pentru un viitor preşedinte care, eventual, ar vrea o reorientare a Republicii Moldova”, mai crede expertul.

XS
SM
MD
LG