Linkuri accesibilitate

Cum știe orice companie care se respectă, publicitatea televizată este cea mai scumpă, la polul opus aflându-se panourile publicitare. Ceea ce se știa poate mai puțin, dar au aflat acum cu siguranță candidații la președinția țării, este că și între televiziuni, cel puțin în Moldova, există diferențe mari de prețuri la reclamă.

Pentru un minut de publicitate electorală la televiziunea publică, candidații la președinție trebuie să achite 500 de euro. De șapte ori mai mare este prețul pe care l-a afișat Jurnal TV, post ce aparține omului de afaceri Viorel Ţopa. Între 3000 și 2000 de euro costă un minut de publicitate la posturile cu acoperire națională, Publika, Prime şi Canal 3, care fac parte din trustul de media ce este controlat de democratul Vlad Plahotniuc. ProTV și TV7 oferă spațiu publicitar la tariful de 500 de euro pentru un minut.

Aceste tarife au fost anunțate în declarațiile depuse la Comisia Electorală Centrală. Radiodifuzorii care reflectă campania electorală, trebuie să respecte regulamentul adoptat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Potrivit acestuia, publicitatea electorală nu trebuie să depășească două minute pe zi pentru un concurent electoral. Referitor la prețuri, legislația prevede că prețul unui minut de publicitate electorală nu trebuie să depășească media anuală a publicității comerciale. Nicolae Damaschin, vicepreședinte al CCA spune însă că radiodifuzorii găsesc căi pentru a-și multiplica veniturile în campania electorală:

„Noi vedem o tendință că, de fapt, când este perioada electorală, cu jumătate de an înainte de campania electorală, se majorează prețurile la publicitate, ca ulterior în campania electorală ei să poată afișa un preț mai majorat. Până la urmă să nu uităm că radiodifuzorii sunt și agenți economici care își reglementează activitatea și cu interese economice. Dar, după mine, atunci când un minut de publicitate este cinci mii de euro, acest lucru nu pune în condiții egale toți concurenții electorali.”

Mai mulți experți sunt de părere că tarifele pentru publicitatea electorală sunt ridicate la cote maxime nu neapărat pentru obținerea de profituri, ci mai curând pentru a stabili un cens de accesibilitate. O situație similara a fost semnalată și la parlamentarele din 2014, când, la fel, mai mulți candidați s-au plâns că le este îngrădit astfel accesul la unele posturi de televiziune cu acoperire națională.

Autoritatea de reglementare în audiovizual, spune însă Nicolae Damaschin nu are pârghii de intervenție asupra tarifelor și va monitoriza doar timpul de publicitate acordat concurenților electorali.

Expertul media, Ion Terguță spune că i se pare firesc că în lipsa unor penalizări sau a unui preț plafon, radiodifuzorii au impus și în această campanie tarife după propriul plac și interes:

„Televiziunile, prin prețurile pe care le practică, încearcă să restricționeze accesul la media pentru candidații nedoriți, dar în același timp, prețurile la publicitate vorbesc și despre capacitatea partidelor de a cheltui bani. Avem o piață media, în special de televiziune, monopolizată, iar efectul acestui monopol se vede în campania electorală. Nu cred eu că suntem atât de naivi să credem că niște oameni au cheltuit foarte mulți bani pentru a oferi platforme de publicitate unor concurenți pe care nu-i consideră potriviți.”

Cât cheltuie candidații pentru publicitatea electorală, sunt cifre care, spune juristul Promo-Lex, Pavel Postică urmează să fie indicate în rapoartele financiare, care vor fi depuse la CEC pe 14 octombrie:

„În primul rând CCA-ul trebuie să fie atent, să monitorizeze dacă ceea ce s-a plătit, într-adevăr corespunde cu ceea ce a ieșit pe ecran, ca timp. Pornind de la faptul că sunt foarte mari aceste prețuri, orice secundă suplimentară crește evident prețul plătit. Noi, în general, am promovat întotdeauna ideea ca concurenții electorali să profite de ocazie și să discute cu oamenii în cadrul dezbaterilor publice, și nu de la ecranele televizoarelor.”

În opinia vicepreședintelui CCA, Nicolae Damaschin, tarifele la publicitatea electorală trebuie să rezulte din acoperirea pe care o are postul de televiziune și concomitent să se ține cont de nivelul de audiență. Însă spune el, CCA –ul nu are drept de inițiativă legislativă. Iar proiectul noului cod al audiovizualului, de la care se așteaptă să aducă îmbunătăți la capitolul publicitate, a rămas deocamdată blocat în parlament.

XS
SM
MD
LG