Linkuri accesibilitate

Populismul în Europa (Ștefan Popescu/„22”).

S-au făcut alegeri pentru președinția Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Pentru viitorul țării, lui Răzvan Voncu acest scrutin profesional i se pare chiar mai important decât prezidențialele, pentru că „singurul aspect curat românesc şi european, între Prut şi Nistru, e cultura. Şi singurul domeniu performant, capabil să ofere fragilului stat soluţii de a ieşi din criza profundă în care se află”. Voncu îi informează pe cititorii din România că și la Chișinău s-a încercat o scindare a scriitorimii, ca și la București, adică s-a încercat fondarea unei uniuni alternative a breslei. Fără succes. Scriitorimea de peste Prut a ales, în opinia acestui comentator, „normalitatea, continuitatea şi valoarea”, acordând un al doilea mandat de președinte poetului Arcadie Suceveanu.

În revista 22, Ștefan Popescu semnează o analiză politică despre susținerea tot mai mare de care se bucură lideri și formațiuni de nuanță populistă din Europa. Studii de caz: Franța și Italia și, din Estul european, Ungaria. Analistul arată că tendința populistă s-a conturat, în Franța și Italia cel puțin, încă înainte de criza refugiaților. În Italia, electoratul a sancționat deja la locale scandalurile de corupție din partidul de guvernământ, gestiunea defectuoasă a banului public, creșterea gradului de sărăcie și prezența acelorași vechi figuri în oferta partidelor tradițio­na­le. În Franța, ascensiunea Frontului Național coincide cu creșterea numărului celor plătiți cu salariul minim pe economie. „Frontul Național domină în rândul alegă­to­ri­lor șomeri, al tinerilor între 18 și 24 de ani și al mun­ci­to­ri­lor care trăiesc zilnic teama delocali­zărilor și a restructurărilor activităților de producție”, scrie Ștefan Popescu, care atrage însă atenția că adepții lui Marine Le Pen și ai Frontului Național se regăsesc în toate mediile sociale, inclusiv în cele academice. Ungaria este un caz aparte: premierul Viktor Orban și formațiunea de nuanță populistă pe care o conduce nu vizează ruperea de Uniunea Europeană, fără de care Ungaria n-ar supraviețui economic, ci să propună un nou model de Uniune, unul în care țările foste comuniste, care n-au cunoscut problemele legate de imigrație, să nu mai treacă prin acest tip de eșec considerat definitoriu pentru societatea multiculturală de tip european.

În România, intrarea în scenă cu poziții ferme a președintelui Klaus Iohannis și încleștarea de forțe pe problema pedepsirii plagiatului preocupă cel mai mult. Mălin Bot scrie în România liberă că Partidul Social-Democrat a fost trimis în corzi de declarația lui Iohannis că nu va nominaliza în niciun caz un politician cu probleme penale pentru postul de premier, după alegeri. PSD se găsește astfel cam fără candidați la această funcție pe care altminteri ar putea-o spera, conform sondajelor: și președintele partidului Liviu Dragnea, și fostul lider Victor Ponta, ba chiar și liderul aliaților PSD, Călin Popescu Tăriceanu, de la ALDE, formațiunea desprinsă de la liberali, au anchete sau procese pe rol. O necunoscută suplimentară o reprezintă partidele mici cu care, la nevoie s-ar putea forma o majoritate. Nu se știe cine va intra în Parlament, iar pe lista incertitudinilor figurează inclusiv Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și Partidul Mișcarea Populară.

XS
SM
MD
LG