Linkuri accesibilitate

Preşedintele Partidului Socialiştilor îşi promovează în campanie imaginea de adept înflăcărat al restabilirii bunelor relaţii cu Rusia şi de luptător intransigent cu guvernarea zisă pro-europeană. Mai mulţi contracandidați îl suspectează însă de cârdășie cu „oligarhul” Vladimir Plahotniuc.

Vârstă: 41 de ani

Funcţii deţinute: prim-vicepremier, ministru al economiei şi comerţului (31 martie 2008 - 25 septembrie 2009); ministru al economiei şi comerţului (18 septembrie 2006 - 31 martie 2008); viceministru al economiei (18 mai 2005 - 18 septembrie 2006); deputat (29 iulie 2009 - prezent); preşedinte al Bursei Universale de Mărfuri (septembrie 2002 – 18 mai 2005); preşedinte al consiliului director al Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare (noiembrie 2001- 18 mai 2005).

Igor Dodon are reputaţia unuia dintre cei mai cinici politicieni care a ştiut să se muleze pe opţiunile ce l-au avantajat. Astfel îl descriu foşti colegi de partid, dar şi oponenţii politici care afirmă că liderul socialiştilor s-ar fi simţit la fel de confortabil în tabăra pro-europenilor dacă i-ar fi reuşit să devină liderul acesteia. Aşa s-ar explica flexibilitatea sa politică, dovadă fiind compatibilitatea sa cu guvernarea pro-europeană în 2008, dar şi cu cea din 2012 în cadrul căreia pleda obiectivul diametral opus de aderare la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Dodon tratează cu flexibilitate şi rigorile autoidentificării, scrie presa, invocând următorul exemplu: deşi declară categoric şi ostentativ că limba vorbită în Republica Moldova este „moldoveneasca”, iar în şcoală trebuie să fie predată „Istoria Moldovei”, şi nu „Istoria românilor”, iar curentul unionist trebui interzis prin lege, Dodon şi-a înscris copii la unul dintre cele mai pro-româneşti licee din Chişinău, mama sa predă limba română la Sadova, Călăraşi, iar mai mulţi colegi de partid deţin cetăţenia română.

Blagoslovit de Vladimir Putin şi patriarhul Kiril

„Moldova are viitor în prietenie cu Federaţia Rusă”, „Apărarea ortodoxiei şi bunele relaţii cu Federaţia Rusă”, „Igor Dodon este singurul lider politic în care Rusia are încredere” sunt câteva dintre sloganele definitorii ale socialiştilor. În speranţa să îmbuneze şi parte din electoratul adversarilor politici, Dodon promite să organizeze un referendum în chestiunea vectorului de politică externă şi să înlăture „regimul oligarhic” de la putere.

În toamna lui 2014, Dodon şi-a promovat formațiunea cu poze în care apărea alături de președintele Rusiei Vladimir Putin. De unde i s-a tras şi eticheta de „omul Moscovei”. În campania pentru prezidenţiale a apărut alături de patriarhul Rusiei Kiril, declarându-se apărătorul ortodoxiei care se angajează să stăvilească ceea ce el numeşte "invazia valorilor europene nocive".

Liderul Partidului Socialiştilor spune că va „obține garanţii internaționale pentru neutralitatea Republicii Moldova” şi că pledează pentru federalizarea ţării, singura cale de a readuce Transnistria în componenţa Republicii Moldova.

În materialele promoţionale editate de socialişti, Igor Dodon este prezentat drept „unul dintre cei mai de succes miniştri ai economiei care ştie cum să relanseze economia”. Promite majorarea pensiilor de două ori pe an şi mai multe gratuități în medicina şi asistenţă socială, fără a preciza cum are de gând asigure şi fondurile necesare pentru promisa generozitate. De asemenea, afirmă că va intervenii pentru a limita majorarea preţurilor la produse de primă necesitate.

„A liberalizat economia” şi a promovat legalizarea capitalului şi amnistia fiscală

Igor Dodon a făcut carieră în perioada guvernării comuniste, avansând constant în ierarhia puterii. Din 2002 până în 2005 a fost preşedinte al Bursei Universale de Mărfuri, după care a ajuns viceministru al economiei, ca peste un an, după ce a fost mazilit Valeriu Lazăr, să fie promovat în funcţia de ministru.

Din aceste posturi Igor Dodon s-a ocupat de liberalizarea economiei, debirocratizarea şi simplificare procedurile legate de activitatea antreprenorială, a patronat procesul de privatizare şi pus în practică Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS).

Una dintre iniţiativele lui au fost excluderea treptată a activităților desfășurate în bază de patentă. „Patenta este o gaură neagră în buget şi un mod de eschivare de la plata impozitelor”, declara el, pe 26 aprilie 2006. Peste câţiva ani însă s-a răzgândit, pozând în avocatul deţinătorilor de patentă.

Nu este singura decizie revăzută sau trecută cu tăcerea peste ani. Fiind în opoziţie, deputatul Igor Dodon a criticat programul de optimizare a şcolilor. Unii oponenți politici şi jurnalişti i-au amintit că în 2007-2008 când era la guvernare chiar el a fost cel care a elaborat planul de reducere a cheltuielilor bugetare care prevedea inclusiv „optimizare reţelei instituţilor preuniversitare”.

Guvernul din care a făcut parte Igor Dodon îşi dorea semnarea Acordului de Asociere cu UE, care să ofere inclusiv perspectivă de integrare europeană, potrivit fostului ziar guvernamental „Moldova suverană” (2008). În acea perioadă, Igor Dodon era preocupat de creşterea exporturilor spre ţările comunitare şi de atragerea investiţiilor străine.

Alături de colegii de guvernare, a promovat aşa-zisele reforme liberale ale președintelui Vladimir Voronin - modificarea sistemului de impozitare a veniturilor, legalizare a capitalului şi amnistia fiscală – care ar fi trebuit să se încununeze cu un „boom investiţional”, cum spunea atunci preşedintele comunist. Pe 20 aprilie 2007, Igor Dodon declara în legislativ că aceste legi au ca scop „lupta împotriva corupţiei şi a economiei tenebre”. Mai mulţi experţi şi politicieni au acuzat atunci guvernarea comunistă că ar fi promovat o lege cu dedicaţie, de facilităţi urmând să beneficieze companii „din clanul comunist” (Valeriu Cosarciuc), „corupţioneri şi oligarhi” (Iurie Bolboceanu).

Repezentanţi ai opoziţiei au acuzat guvernarea comunistă, inclusiv pe prim-vicepremierul Igor Dodon, că nu au fost în stare să amortizeze efectele crizei economice mondiale din 2008. În loc să fie prudenţi în cheltuirea banilor publici au operat mai multe majorări în ajunul campaniei din 2009 fără acoperire financiară, care au dus la un deficit de circa opt miliarde de lei spre sfârșitul anului.

Legăturile cu Plahotniuc

După dispariţia a circa un miliard de dolari din sistemul bancar şi spalarea a peste 20 de miliarde de dolari din Rusia prin Republica Moldova, fostul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţa explica ce rol a avut, în opinia sa, zisele reforme liberale „cu caracter revoluţionar” din 2007.

„Culmea modificărilor legale a fost eliminarea impozitului pe venitul persoanelor juridice. Şi aici intră în joc un alt important discipol al lui Reidman – noul ministru al economiei Igor Dodon. Impozitul pe venit a fost eliminat pentru a ascunde şi a nu lăsa urme în sistemul de raportare financiară şi fiscală în urma tranzacţiilor cu mijloace financiare de provenienţă dubioasă”, este de părere Negruţa.

Despre fostul consilier prezidenţial Oleg Reidman foşti colegi de partid au spus că ar fi un apropiat al controversatului politician şi om de afaceri Vladimir Plahotniuc.

Din punct de vedere al impactului, „reformele liberale” ar fi dus, potrivit lui Negruţa la „iertarea datorii de patru miliarde de lei”. „Din legalizarea capitalului, în loc de miliardele promise de Dodon, au venit vreo 30-40 milioane de lei”, a mai afirmat aacsta în mai 2009.

De-a lungul anilor, lui Dodon i s-a reproşat că ar fi organizat privatizări dubioase, printre care cea a hotelului Naţional (2006) şi a complexului hotelier Codru (2008), ambele au ajuns în proprietatea lui Plahotniuc.

Igor Dodon la o discuţie cu Vladimir Plahotniuc, mai 2013

Igor Dodon la o discuţie cu Vladimir Plahotniuc, mai 2013

Tot din acea perioadă, jurnaliştii de investigaţii îi reproşau că ministrul Dodon „acoperea” intermediarii sau firmele căpuşă de la importul de energie electrică din Ucraina.

În replică Dodon a spus că aceste acuzaţii ar fi sterile şi nefondate. Cât despre hotelul Codru, el a afirmat recent că ar fi trimis o scrisoare secretă la preşedinţie în care ar fi cerut să nu fie privatizat acest hotel. „Eu nu-mi aduc aminte de aşa scrisoare”, a declarat Igor Grigoriev, fost subaltern şi apropiat lui Dodon, fost director al Agenţiei Proprietăți Publice, instituţie ce gestionează procesul de privatizare.

Pe aceste cazuri oamenii legii au iniţiat după 2009 anchete penale, dar nu au găsit nereguli, prin urmare privatizările au respectat procedurile legale, a menţionat Grigoriev. Acesta a mai spus că el şi Dodon îl cunoșteau pe Plahotniuc din 2006.

Presa moldovenă a scris în 2009 că Igor Dodon ar fi fost implicat în scheme de monopolizare a pieţei de carne. „În urma spălărilor de bani şi a evaziunile fiscale din importul de carne, bugetul este prejudiciat anual cu cel puţin 2 miliarde de lei”, scria în septembrie 2009 ziarul „Timpul”, adăugând că acest monopol pentru doar câteva firme off shore fusese instituit în 2006. „Cel care elibera autorizaţii de import a fost fratele lui Igor Dodon, Alexandru, iar, potrivit importatorilor citaţi de ziar, capul piramidei era Vladimir Plahotniuc, susțineau ziariștii de la „Timpul”. Despre monopolizarea exporturilor de vinuri, importului de carne şi peşte de către oamenii de afaceri Ignatenco și Plahotniuc, „care fac parte din curtea domnească a lui Voronin”, a vorbit în campania electorală pentru anticipatele din iulie 2009 şi fostul comunist, actualul lider al PD Marian Lupu.

În 2008, comisia care elibera autorizaţiii pentru importul de carne a fost trecută din subordinea Ministerului Agriculturii la Ministerul Economiei condus de Igor Dodon, iar directorul adjunct al Agenţiei Sanitar-Veterinare, implicată în eliberarea licenţelor, a fost numit fratele lui Igor Dodon, Alexandru.

Igor Dodon a confirmat, de o manieră ambiguă, starea de monopolizare a importului de carne, reproşându-i noii guvernări că a preluat schemele.

Potrivit „Ziarului de Gardă”, la două săptămâni după alegerile din noiembrie 2010, când Vladimir Plahotniuc a apărut în premieră pe lista electorală a democraților, Igor Dodon alături de Vladimir Voronin şi Iurie Muntean au fost invitaţi de vază la un campionat de K-1 organizat de apropiaţii lui Plahotniuc.

Portalul Omega, pe data de 8 octombrie 2016, a relatat că Igor Dodon poate fi văzut „în pauzele dintre luptele cu oligarhii” în cluburile de luptă apropiate lui Plahotniuc. Despre ultima escapadă, Dodon a spus că a mers să vadă show-ul pentru a-l susţine pe un anumit sportiv.

De la Partidul Comuniştilor la cel al socialiştilor

După ce a susţinut ani de zile că este tehnocrat, în 2010 Igor Dodon a aderat la PCRM când formaţiunea trecuse în opoziție. Numele lui a figurat printre posibilii succesori a lui Vladimir Voronin la conducerea partidului.

În iunie 2011, Dodon a fost candidatul PCRM pentru Primăria Chişinău, dar a fost învins la limită de liberalul Dorin Chirtoacă. Ca şi în cazul lui Marian Lupu, înainte de a părăsi barca comuniștilor, fostul ministru al economiei a spus că ar fi vrut „să modernizeze PCRM”, să schimbe programul şi denumirea formaţiunii, sugerând că liderul comunist nu are suficientă intuiție politică ca să evite intrarea formaţiunii în derivă. „Igor Dodon n-are dreptul să ceară rebrandingul PCRM, pentru că e membru al acestui partid de doar un an“, spunea Vladimir Voronin.

În noiembrie 2011 Igor Dodon a părăsit fracţiunea parlamentară a PCRM împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc, acuzându-și foştii colegi că resping modernizarea. Din acea perioadă de căutări datează, potrivit presei, declaraţia că „este o utopie să pretinzi că Republica Moldova poate adera la Uniunea Vamală”, în primul rând pentru că nu are hotar comun cu niciun stat din așa-zisa uniune, declaraţie pe care o va nega ulterior.

Poster electoral din campania pentru localele din 2011

Poster electoral din campania pentru localele din 2011

​La 18 decembrie 2011 a fost ales președinte al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), până atunci o formațiune satelit a Partidului Comuniştilor fără pretenţia de a-i face concurenţă în relaţia cu Moscova.

La 16 martie 2012, cei trei foşti comunişti au acceptat să se alăture grupului de deputaţi hotărâţi să voteze pentru alegerea președintelui Nicolae Timofti, astfel punând capăt lanţului de alegeri anticipate provocate de imposibilitatea de aduna suficiente voturi în sprijinul şefului de stat. Dodon declara atunci următoarele: „Ne asumăm criticile care vor fi. Noi am vrut să împărțim responsabilitatea și cu PCRM, însă ei au renunțat să facă politică și au ales să meargă să lupte în stradă, o cale neeficientă. (…) Un președinte pașnic este mai bun pentru țară decât alegeri anticipate războinice.”

Dodon a mai spus că nu a cerut funcții sau garanții în schimbul acelui vot decisiv. Unele voci, inclusiv fostul preşedinte Vladimir Voronin şi colegul de baricade Renato Usatîi au vorbit însă despre „cumpărarea” lui Dodon, fie de către Vlad Filat, fie de către Vlad Plahotniuc.

Fondaţia „Soluţia” şi finanţarea partidului

În septembrie 2011, înainte de a pleca din PCRM, Dodon şi Grecianâi au anunţat crearea Fundaţiei „Soluţia”, care ar fi fost finanţată de oameni din Rusia, aşa cum au dat de înţeles unii politicieni.

Între primele sale acţiuni au fost promovarea „istoriei şi statalităţii moldoveneneşti” desprinsă din manualele sovietice, inițiativa organizării unui referendum pentru înlocuirea tricolorului cu un drapel bicolor roşu-albastru despre care a pretins că ar fi fost al lui Ştefan cel Mare etc.

În aprilie 2011, Igor Dodon, potrivit „Ziarul de Gardă”, locuia deja într-o vilă pe care nu o declarase la CEC. A trecut-o pe numele său abia peste doi ani, declarând că a luat un împrumut de la Victoriabank, „banca prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc”, nota publicaţia. În plus, între timp şi-ar fi achiziţionat un automobil nou de lux. „A fost norocos să obţină un credit cu dobandă sub cea de piaţă”, a comentat mai târziu unul dintre contracandidați săi la prezidenţiale Maia Sandu.

Cu un credit la bancă pentru casa achiziţionată, fără afaceri declarate şi singurul angajat din familiei la acea vreme, Dodon nu era capabil să finanţeze un partid, susțineau jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă”, care au încercat să afle de unde vin banii în formaţiunea pro-rusă a lui Dodon. Mai ales că între timp, acesta a organizat marşuri pentru aderarea la Uniunea Vamală, unde au fost fluturate drapele ruseşti şi unde au cântat artişti ruşi.

Concluzia ziariştilor de „Ziarul de Gardă” este că, deşi în actele contabile membrii simpli contribuie la bugetul partidului, printre „sponsorii” PSRM s-a aflat și Ilan Shor, actualul primar de Orhei care e figură-cheie în dosarul devalizării celor trei bănci, conform raportulului Kroll. Shor ar fi finanţat socialiştii prin intermediul lui Viorel Melnic, ex-membru al Biroului Politic Executiv al PSRM, fost şef al Serviciului Vamal în perioada comunistă şi ex-preşedintele Consiliului de Administraţie al Unibank, controlată Shor.

În contextul scandalului legat de dispariția a circa un miliard de dolari din sistemul bancar, Ilan Shor i-a şi amintit lui Dodon că l-a ajutat financiar în campania electorală pentru localele din 2011.

Tot atunci, potrivit lui Igor Grigoriev, fost apropiat al lui Dodon şi Shor, l-ar fi ajutat financiar şi controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

„Ziarul de gardă” a presupus că banii intră în ţară prin intermediul firmelor lui Corneliu Furculiţă, un apropiat al lui Dodon, care deţine prin intermediul firmei Exclusiv Media, la care este angajată şi soţia lui Dodon, ziarele „Argumentî i factî”, „Socialiştii” şi licenţa de retransmitere pe teritoriul Republicii Moldova a postul de televiziune apropriat Kremlinului NTV. În decembrie 2015, CCA a acordat licenţă de retransmisie firmei lui Furculiță în detrimentul companiei lui Chiril Lucinschi, care până atunci prelua programul de la Moscova.

Despre CCA s-a scris, inclusiv pe pagina electronică a PCRM, că ar fi controlat de Vlad Plahotniuc, sugerându-se o înţelegere a lui Dodon cu „oligarhul” împotriva căruia ar lupta.

Jurnaliştii de la RISE Moldova au presupus că finanțatorii PSRM ar fi adus bani în ţară din zone off shore. Ar fi vorba despre o finanţare indirectă de peste hotare, iar Igor Dodon ar trebui exclus din cursa electorală, crede Maia Sandu, care s-a referit la un împrumut din Bahamas către firma fondată de Furculiță. Una dintre clauzele contractului face trimite la legislația rusă, de unde a apărut şi ipoteza că banii ar putea proveni din Federaţia Rusă.

Schema este simplă: compania din Bahamas împrumută bani unei companii din Republica Moldova; compania moldovenească împrumută bani, fără dobândă, unor persoane fizice; aceste persoane fizice donează ulterior bani PSRM, susține Maia Sandu.

Administratorul companiei a declarat că banii au mers in dotarea postului NTV. Iar Dodon a spus în repetate rânduri că nu fost finanțat din străinătate.

Excepţii la embargo şi liste de migranţi întocmite de PSRM

Portalul NewsMaker.md a scris că august 2014 Kremlinul şi-a stabilit un nou partener politic în Republica Moldova – Partidul Socialiştilor – după ce Vladimir Voronin nu ar fi apărut la o întâlnire cu miliardarul rus Oleg Boiko, venit special la Chişinău pentru a stabili condiţiile unui nou suport politic şi financiar.

Până la scrutinul parlamentar din noiembrie 2014, şi după ce s-a deplasat de mai multe ori la Moscova, Igor Dodon a afirmat că doar el va rezolva problemele migranților moldoveni din Rusia și că va ridica embargourile produsele moldoveneşti. Ceea ce s-a şi întâmplat în scurt timp, doar că beneficiarii erau aleşi de liderul socialist. Rând pe rând, autorităţile ruse au acceptat câteva liste de firme din regiunea găgăuză sau raioanele de nord, zone considerate fiefurile electorale ale socialiştilor, cărora le-au permis intrarea pe piaţa rusească. Totodată, liderul socialist a devenit interfaţa procesări de dosare depuse de migranților moldoveni care primise interdicție de intrare în Rusia.

Democratul Andrian Candu, actualul preşedinte al parlamentului, a spus în august 2014 că Dodon şi Şelin „sunt cei care au stat la baza impunerii sancţiunilor Moscovei împotriva cetăţenilor Moldovei, şi au vândut informaţii despre care ar fi punctele vulnerabile pentru cetăţenii ţării lor”.

În corturi şi în opoziţie faţă de protestatari

Liderul socialiştilor s-a alăturat demonstraţiilor la 25 septembrie 2015, la două săptămâni după ce Platforma „Demnitate şi Adevăr” protesta non-stop în faţa guvernului. S-a spus atunci că el urmărea preluarea spiritului protestatar pentru a-l direcţiona politic spre condamnarea iremediabilă a cursului pro-european al guvernării eşuate.

În iarna lui 2016, împreună cu formaţiunea condusă de Renato Usatâi, a făcut front comun cu şi Platforma „Demnitate şi Adevăr”, entitatea ce se declara pro-europeană. Contrar divergenţelor stategice, socialiştii acceptaseră să pună umărul la zădărnicirea înscăunării unui guvern condus de Plahotniuc sau de apropiaţii lui. În scurt timp drumurile celor trei s-au despărţit.

Foştii colegi de proteste Renato Usatâi şi Andrei Năstase l-au acuzat pe Dodon că ar fi în cârdășie cu Vladimir Plahotniuc, mai ales după decizia Curţii Consituţionale din 4 martie 2016, care a declarat neconstituțională amendarea Legii Supreme din anul 2000 şi, prin urmare, a decis revenirea la alegerea directă a şefului statului. Usatâi era deranjat de faptul că judecătorii constituționali ar fi modificat cu de la sine putere censul de vârstă, el fiind scos astfel din cărţi deşi avea o cotă de popularitate peste cea a liderului socialiştilor. „Dodon are sarcina de a fi un fel de «cheiță» cu care Plahotniuc vrea să-și deschidă calea spre cercurile politice din Rusia”, crede Usatâi.

Igor Dodon s-a poziționat în opoziţie faţă de protestatarii care au manifestat de Ziua Independenţei, considerând gestul lor „o profanare a acestui simbol”. Încă o dovadă că Dodon ar face jocul lui Plahotniuc, a fost reacţia lui Andrei Năstase.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, liderul socialiştilor a spus că toate presupusele legături cu Plahotniuc sunt „murdării lansate de contracandidații” săi.

„Interesul naţional al Republicii Moldova acum este restabilirea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Şi trebuie să lăsăm geopolitica într-o parte şi să ne rezolvăm problemele noastre. Trebuie să revenim urgent pe piaţa Rusiei. Trebuie urgent să rezolvăm problemele pe care el au migranţii noştri în Federaţia Rusă şi cei care stau cu interdicţii… Eu voi pleda şi cred că ne va reuşi să începem un dialog în format trilateral cu Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană pentru a restabili exporturile pe piaţa Federaţiei Ruse”, astfel a ierarhizat Dodon priorităţile viitorului şef de stat.

„Republica Moldova are nevoie de un Lukaşenko, de un Putin în fruntea statului”, declara Dodon într-un alt interviu pentru Europa Liberă.

Are sloganurile: Moldova are viitor/ Pentru patrie, pentru popor!

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG