Linkuri accesibilitate

Europa occidentală anunță o politică echilibrată, dar nu conciliantă față de Rusia


Secretarul general Nato, Jens Stoltenberg

Secretarul general Nato, Jens Stoltenberg

Mihail Gorbaciov avertizează că tensiunile dintre Rusia și Occident au atins un nivel „periculos”.

Alianța Nord-Atlantică, Uniunea Europeană și Parlamentul European nu vor renunța, pentru moment cel puțin, la sancțiunile impuse Rusiei. Este ce au declarat luni liderii celor trei structuri internaționale, la o reuniune organizată în Germania. Pe de altă parte, ultimul președinte sovietic, Mihail Gorbaciov a avertizat că tensiunile dintre Rusia și Occident au atins un nivel „periculos”.

Politica față de Rusia trebuie să fie echilibrată, dar nu conciliantă, au declarat la forumul internațional din Germania, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Parlamentului European, Martin Schulz.
„Nu o să izolăm Rusia”, a declarat Schulz, dar vom spune Moscovei deschis cu ce politici nu putem fi de acord. Și vom continua dialogul.”

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a explicat de ce Alianța trebuie să adopte o poziție tranșantă față de o Rusie care se afirmă cu multă agresivitate pe scena internațională:

„Au dezvoltat noi capacități militare, au desfășurat mai multe trupe, dar cel mai îngrijorător este că au recurs la forță împotriva unor vecini ca Ucraina și peninsula Crimeea”. Stoltenberg a reamintit de conflictele înghețate, provocate sau menținute de Rusia, de faptul că în Republica Moldova, de exemplu, Moscova menține trupe în pofida protestelor guvernului de la Chișinău.

Reacția NATO o constituie deciziile luate la ultimul summit al Alianței de la Varșovia, în primul rând staționarea prin rotație a unor batalioane internaționale în țările baltice și Polonia. La ele s-ar putea adăuga o întărire a prezenței militare în Marea Neagră, cum cere România.

„Nu vrem să ne mărim prezența militară peste aceste limite”, a mai declarat Stoltenberg la conferința din Germania, dar „vrem să trimitem un semnal clar că la nevoie, putem staționa, rapid, noi trupe”. Cu toate acestea, a continuat Stoltenberg, nu „vrem o nouă cursă a înarmării și nici un nou Război Rece”.

Gorbaciov și omologul său american Ronald Reagan în 1987

Gorbaciov și omologul său american Ronald Reagan în 1987

Ultimul președinte sovietic și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Mihail Gorbaciov crede însă că acesta este exact punctul în care au ajuns relațiile ruso-occidentale: „Lumea a ajuns într-un punct periculos […] Trebuie să ne oprim și să reluăm dialogul” a avertizat Gorbaciov luni, într-un interviu cu agenția RIA Novosti.

Gorbaciov este unul din liderii care au contribuit decisiv la încheierea conflictului est-vest cunoscut sub numele de Războiul Rece. Tot el a semnat o serie de acorduri de dezarmare cu Statele Unite. Eforturi care în 1990 i-au adus Premiul Nobel pentru Pace.

„Trebuie să ne întoarcem la adevăratele priorități: dezarmarea nucleară, lupta cu terorismul, prevenirea dezastrelor ecologice”, a mai declarat Gorbacivo în interviul cu RIA Novosti.

„S-a întâmplat ceva foarte grav” - crede fostul lider sovietic - „lumea nu mai are încredere că relațiile dintre marile puteri funcționează. Iar în aceste condiții, dispare și șansa unei lumi fără arme nucleare”. Pentru că în opinia lui Gorbaciov, atâta timp cât există arme nucleare, există și riscul ca ele să fie folosite de cineva.

XS
SM
MD
LG