Linkuri accesibilitate

Rusia urmărește refacerea sferei sale de influență (Vl. Socor/ziare.com)


„O derivă putinistă a regimului de la Budapesta nu poate fi exclusă” (Cr. Pârvulescu/Observator cultural).

Andrei Pleșu scrie în Adevărul despre două realități de sens opus, fiecare spunând câte ceva despre România. La München se construiește un așezământ bisericesc ortodox, de multă vreme dorit de cei peste 20.000 de români care trăiesc în zonă. Vor fi o biserică, o mânăstire şi un sediu episcopal, plus spaţii de grădiniţă, săli de conferinţe și altele. Este nevoie de bani. Românii dornici să contribuie o pot face, dar Pleșu notează gestul aparte al Bisericilor Luterană și Catolică de acolo, care s-au înscris cu donații de câte 300.000 de euro. Între timp, în România se ilustrează temeinic principiul „cum încearcă cineva să facă ceva, e aspru pedepsit”. Cel mai recent caz e al ministrului educației, Mircea Dumitru, asupra căruia s-a aruncat suspiciunea că ar fi colaborat cu Securitatea, deși Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a verificat și a infirmat acest lucru încă din 2007. Procurorul șef anticorupție al României, Laura Codruța Kovesi e brusc acuzată de un personaj penal că a plagiat în teza de doctorat. Ministrului Justiției i se reproșează funcții deținute de tatăl ei. Chiar și miniștri mai nou intrați în guvern – ministrul muncii, cel al sănătății - sunt scărmănați în fel și chip. Pleșu identifică mecanismul: nu ne interesează „trecutul” nimănui dacă nu ne deranjează. Or, în cazurile pomenite, reformiștii chiar „deranjează”.

Într-un interviu acordat la ziare.com, Vladimir Socor spune că Rusia urmărește refacerea sferei sale de influență, și chiar mai mult: nu doar o linie trasată ca la Ialta, ci o pătrundere mult către Vest. Miza ar fi „marginalizarea sau chiar excluderea rolului SUA”. Socor adaugă că Moscova urmărește toate acestea în primul rând „prin coruperea financiară a unor grupări de interese din Occident, cu ajutorul mentalității post-moderne pacifiste a Occidentului”. Cu alte cuvinte, sunt stimulate pozițiile politice care se opun cheltuielilor pentru înarmare. Alianțele Rusiei cu grupări conservatoare din Europa Occidentală arată că politica de alianță a Moscovei s-a deplasat spre dreapta. Nu se mai aliază cu partide de stânga, ci din zona dreptei. „Rusia lui Putin pozează astăzi în campioana [...] valorilor tradiționale, spune Vladimir Socor [...]. Iar conservatorii din Occident [...] cred că Rusia e națională, statalistă, protejează familia (ceea ce e complet fals având cea mai mare rată a avorturilor), că este pentru identitate, pentru religia creștină”. Invitatul Ioanei Ene-Dogioiu crede că România are deocamdată avantajul istoric de a avea o prezență americană militară nemijlocită pe teritoriul ei. Se poziționează corect în politica față de Occident, dar în viitor nu e exclus să se găsească, alături de alte țări din centrul și estul Europei, în fața unei dileme: „să se alinieze si mai strâns cu SUA sau să înceapă o politică de echilibru între SUA și acea grupare de state din UE coagulate în jurul Germaniei”.

Cristian Pârvulescu scrie în Observator cultural despre referendumul din 2 octombrie din Ungaria, invalidat ca urmare a prezenței slabe la urne. Premierul Viktor Orban ar fi forțat în propriul interes politic această consultare privind respingerea cotelor de refugiați, dar rezultatul îi șubrezește poziția. Șubrezită ar ieși însă și Ungaria, unde 40% dintre unguri trăiesc sub pragul de sărăcie, cu un venit sub 220 de euro pe lună. „În condiţiile date, scrie Pârvulescu, o derivă putinistă a regimului de la Budapesta nu poate fi exclusă”.

XS
SM
MD
LG