Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Dezbateri electorale eșuate la Tiraspol. Spicherul Sovietului suprem Vadim Krasnoselski a refuzat să se confrunte față în față cu șeful administrației Evgheni Șevciuk. Ce cred locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului despre alegerile ce vor urma? Și…opinii ale unor observatori independenți.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Liderul administrației transnistrene Evgheni Șevciuk a mers, vineri, în Sovietul suprem, pentru a răspunde la acuzațiile ce au răsunat la adresa sa în ultimele ședințe în plen, dar majoritatea parlamentară a refuzat să-i ofere cuvântul înaintea altor vorbitori. Evgheni Șevciuk le-a spus deputaților că, lipsindu-l de cuvânt, ei încalcă legislația și l-a chemat pe spicherul Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, la o dezbatere televizată, în seara aceleiași zile, la postul oficial „Pervîi Pridnestrovskii”, transmisă în direct. Șevciuk a plecat din Sovietul suprem, fiind huiduit de deputați.

Evgheni Șevciuk, în Sovietul suprem, 7 octombrie 2016

Evgheni Șevciuk, în Sovietul suprem, 7 octombrie 2016

Spicherul Vadim Krasnoselski s-a prezentat la dezbaterea TV, dar, după o scurtă declarație, a părăsit studioul. Krasnoselski a spus că nu vede rostul unei dezbateri până când Șevciuk nu va desecretiza activitatea unor întreprinderi, nu va întoarce în buget banii de pe conturile offshore pentru plățile la gaze și nu-i va numi pe cei responsabili de tăierea anul trecut cu 30 la sută a pensiilor și salariilor bugetarilor. În replică, Șevciuk a numit acuzațiile lui Krasnoselski drept minciuni prin care oponentul său în campania electorală încearcă să-l discrediteze și să câștige alegerile prezidențiale din regiunea transnistreană de pe 11 decembrie. Cât privește tăierea cu 30% a pensiilor și salariilor anul trecut, bani care între timp au fost întorși, Șevciuk a spus că situația a fost creată de Sovietul suprem care a adoptat bugetul cu un deficit enorm. Șevciuk și-a exprimat regretul că oponentul său în campania electorală, Vadim Krasnoselski, a refuzat să participe la o dezbatere față în față și s-a limitat la proliferarea de acuzații nefondate, acoperindu-se cu imunitatea parlamentară.

Krasnoselski, părăsind studioul

Krasnoselski, părăsind studioul

În aceeași zi, pe 7 octombrie, Vadim Krasnoselski și Evgheni Șevciuk au fost înregistrați oficial în calitate de candidați la alegerile prezidențiale din autoproclamata republică transnistreană. Legitimația cu numărul unu a primit-o spicherul Sovietului suprem, iar cea cu numărul doi i-a fost înmânată șefului administrației. La comisia electorală din Tiraspol și-au depus dosarele și alți opt pretendenți, care așteaptă să fie admiși în competiție.

Vizita amânată a vicepremierului Rusiei, Dmitri Rogozin, în Moldova va avea loc în 10-11 octombrie, a anunțat joi la Chișinău ministrul economiei, Octavian Calmîc. Oficialul moldovean a mai spus că amânarea cu o săptămâna a vizitei a avut „motive tehnice”, pe care nu le-a precizat. Rogozin și Calmîc ar urma să prezideze la Chișinău ședința comisiei interguvernamentale de comerț și cooperare economică, o structură care nu s-a mai reunit de doi ani. Vizita lui Rogozin a fost confirmată și de ambasada Rusiei la Chişinău

Dmitri Rogozin și Octavian Calmîc, la Chișinău, 5 iulie 2016

Dmitri Rogozin și Octavian Calmîc, la Chișinău, 5 iulie 2016

Un diplomat rus de rang înalt a declarat că programul Parteneriatul Estic al UE este răspunzător de crizele politice din Georgia, Moldova și Ucraina. Potrivit Interfax, Andrei Kelin, directorul departamentului de cooperare europeană în Ministerul de Externe al Rusiei, a mai spus că țara lui înțelege dorința balcanicilor de a fi primiți în Uniunea Europeană. „Noi nu suntem însă de acord ca Parteneriatul Estic să le ceară țărilor post-sovietice să rupă cu Moscova și să se orienteze exclusiv spre UE”, a mai spus Kelin. Parteneriatul Estic, program care propune apropierea, dar nu integrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, cuprinde Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Guvernul României va acorda Republicii Moldova o finanţare nerambursabilă de 550 de mii de euro, în vederea elaborării proiectului tehnic detaliat pentru lucrările de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău, care va fi o extindere a gazoductului Iași-Ungheni până în capitala Moldovei. Banii vor fi alocați după actualizarea Programului de cooperare pe 2016 între guvernele celor două state.

Trei directori de școli de limbă română din regiunea transnistreană, Eleonora Cercavschi, Eugenia Halus și Constantin Sucitu - directorii liceelor din Grigoriopol și Râbnița, și a gimnaziului din Corjova - au fost decorați de președintele României, Klaus Iohannis. Ceremonia a avut loc joi la Ambasada României în Republica Moldova. Distincțiile le-au fost oferite celor trei profesori „în semn de înaltă prețuire pentru contribuția semnificativă la promovarea valorilor democratice în Republica Moldova, pentru consolidarea comunităților de limbă și civilizație de o parte și de alta a Prutului”.

Banca Mondială este pregătită să reia finanțarea Republicii Moldova odată ce Chișinăul încheie un nou acord financiar cu FMI, a reconfirmat, miercuri, economistul șef în cadrul biroului Băncii Mondiale la Chișinău, Ruslan Piontkivsky. E vorba de 45 de milioane de dolari, sumă îngheţată anul trecut. Banii, la fel ca un posibil nou ajutor din partea Uniunii Europene, au fost deja incluşi în bugetul pentru acest an, finanţarea externă constituind aproape 21% din veniturile planificate în 2016. Anunțul a venit după promulgarea de către șeful statului a unui pachet de legi pentru care guvernul moldovean și-a asumat răspunderea, inclusiv legea care prevede transformarea în datorie de stat a miliardelor de lei cheltuiți în 2014 după devalizarea a trei bănci moldovenești. Decizia guvernului de a pune povara „miliardelor furate” pe umerii cetățenilor a stârnit mai multe proteste la Chișinău.

Președintele Nicolae Timofti i-a conferit „Ordinul Republicii” președintelui autoritar al Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenka. În decretul lui Timofti se spune că Lukașenka este decorat „pentru merite deosebite în dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de prietenie, bună înțelegere şi colaborare” între cele două țări și pentru „contribuție substanțială la acordarea unui sprijin important țării noastre în situații economice dificile”. Exporturile moldovene în Republica Belarus au crescut în ultimii ani, după ce Rusia a introdus o serie de embargouri împotriva Republicii Moldova ca pedeapsă pentru apropierea de Uniunea Europeană. Liderul belarus este criticat de Occident pentru suprimarea opoziției și alte încălcări ale democrației.

***

Europa Liberă: Așadar, unul din cei doi principali concurenți în campania electorală din regiunea transnistreană, spicherul Sovietului suprem Vadim Krasnoselski a refuzat să participe la dezbaterea de vineri de la postul oficial de televiziune din Tiraspol Pervîi Pridnestrovskii, împreună cu șeful administrației Evgheni Șevciuk. Ar fi fost primele dezbateri televizate ale concurenților electorali din istoria regiunii transnistrene. I-am întrebat, în ajun, pe mai mulți locuitori din stânga Nistrului dacă ar fi fost interesați să-i urmărească pe concurenți într-o dezbatere deschisă, transmisă în direct, și câtă importantă ar avea, în opinia lor, asemenea dezbateri pentru un vot informat?

La Tiraspol

La Tiraspol

- Я не думаю, что это будет подготовленное шоу, это всегда надо, люди должны сделать свой выбор. Просто у нас, как ни тяжело работать президентом, но в то же время, все - и мясокомбинат, ликеро-водочный, карьер – я, я, я. Придя к власти, забывают о своем обещанном, поэтому иногда люди не знают, кого выбрать в президенты, потому что, придя к власти, каждый гребет под себя. А пенсионеры – то 30% у них забрали, то другое что-то. О пенсионерах заботы никакой. Сейчас , перед выборами говорят, что опять 30 рублей добавили с какого-то непонятного фонда, неизвестно, были эти деньги или нет. Просто обидно, что вспоминают перед выборами.

- Перед выборами добавят, после выборов сделают так, как они считают нужным. Там все решено без нас.

- Пусть дебатируют, конечно, важно послушать. Там кто будет? Кузьмичев с Красносельским дебатировать или все 10 кандидатов? Дебаты нужны! Будем смотреть – будем решать.

- Как обычно, это будет концерт. Знаю по предыдущим годам.

- Я считаю, что дебаты нужны. Потому что у людей уже есть сложившееся мнение о кандидатах, а на этих дебатах , может быть, что-то новое они скажут, и мнение у людей поменяется. Там видны эмоции, и нельзя так сыграть.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Campania electorală este în toi și pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 30 octombrie. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, candidatul care a adunat până acum cele mai multe intenții de vot este liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cu circa 30%. Pe eșichierul dreptei pro-europene, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate Maia Sandu și liderul Partidului Platforma DA Andrei Năstase au câte 13% fiecare, iar săptămâna aceasta vor decide care dintre ei va rămâne în cursă în calitate de candidat unic. Departajarea între cei doi se va face în baza unui nou sondaj de opinie. Mai jos în topul preferințelor s-ar afla candidatul principalei formațiuni de la guvernare, democratul Marian Lupu – cu 12%. În total, la Comisia Electorală Centrală s-au înscris 12 candidați.

Aceleași sondaje mai indică, însă, și un număr foarte mare de alegători indeciși – în jur de 30%, pe fundalul unei dezamăgiri generalizate în rândul cetățenilor față de guvernare și față de clasa politică în general. Colega mea Valentina Ursu a mers la Cantemir, în sudul Moldovei, unde a stat de vorbă cu mai multă lume despre ce președinte își doresc să aleagă?

„Trebuie să votăm conştient şi să știm pe cine votăm. Dar nu ştim pe cine, în primul rând. Nu ştiu. Vă spun cinstit că nu ştiu pe cine să aleg.”

Europa Liberă: Dar vreţi un preşedinte tătucă sau un preşedinte democrat?

„Să fie un preşedinte care să tragă la popor, să nu se ducă copiii prin ţări străine. Nu trebuie să rămână nepoţii să zică: „Mai bine decât să nu am mamă şi tată să mor”. Da, aşa spun.”

Europa Liberă: E mai bine că şeful statului se alege de către cetăţeni, prin votul direct al poporului sau mai bine e să-l aleagă deputaţii în Parlament?

„Nu pot să spun. Ar trebui să tragă la ţară, fie şi de Parlament, fie şi lumea să-l aleagă, dar el să fie pentru norod. Vedeţi cum ne fură toţi din toate părţile şi nu ştii pe care să-l crezi.”

Europa Liberă: Aţi simpatiza în fruntea Republicii Moldova să ajungă un tânăr sau o persoană mai cu experienţă, o doamnă sau un domn?

„Mi-e indiferent că doamnă, că domn, dar să poată conduce ţara, să nu ajungă toţii copiii cu gențile în spate prin Rusia şi prin Italia, mă scuzaţi, să şteargă fiecare bătrân, dar să fie la dânșii în ţară.”

Europa Liberă: Trebuie să vă alegeţi preşedintele. Ştiţi?

„Am auzit şi eu, dar nu ştiu dacă e drept.”

Europa Liberă: Vei merge să votezi?

„Dacă va trebui, mă voi duce.”

Europa Liberă: Vor fi 23 de candidaturi. E mult? E puţin? E mai uşor să faci alegerea?

„E mai greu. Este oleacă de gândit care va fi mai bun.”

Europa Liberă: Dar voi de unde ştiţi care e mai bun? De unde vă informaţi să cunoaşteţi mai bine persoana care candidează?

„Personal de nicăieri nu mă informez. Nu ştiu, poate şi să nu mă duc la vot, dar poate să mă duc. Nu ştiu.”

Europa Liberă: Dar de ce nu te informezi?

„Nu tare mă interesează, că ştiu că oricum care va fi la putere tot nu va face tare mult pentru ţară, ca printre degete ce va chica aceea va face. Dar aşa nu cred să facă ceva mai bun, să fie ţara mai bună, în orice caz, să nu fie mizerie.”

Europa Liberă: Ce fel de şef de stat merită Republica Moldova şi cetăţenii?

„Nu ştiu. Dintr-o parte, practic, niciunul. Mai bine ar fi cu ruşii, cum a fost mai înainte.”

„Стыдно тебе если куда-то поедешь, скажут что ты из Молдовы, потому что все знают что Молдова потеряна, в помойную яму превратилась [Ți-e rușine să mergi undeva, vor spune că ești din Moldova. Toți știu că Moldova e pierdută, Moldova s-a transformat într-o groapă de mizerii].”

Europa Liberă: От кого зависит будущее Молдовы [Dar de cine depinde viitorul Moldovei]?

„Все зависит от того чтобы люди могли, наши специалисты которые разошлись по всем странам чтобы они вернулись сюда и заняли свои рабочие места. Может что-то изменится. А так я пока никакого будущего не вижу [Totul depinde dacă oamenii, specialiștii noștri, care s-au dus în toată lumea, se vor întoarce acasă și își vor ocupa locurile de muncă. Poate atunci s-ar schimba ceva. Deocamdată însă nu văd niciun viitor].”

Europa Liberă: 30 octombrie este data alegerilor prezidenţiale. Cât de importante sunt aceste alegeri?

„Niciun fel de importanţă. Ştim că noi nu vom hotărî nimic, tot ei între ei vor hotărî.”

Europa Liberă: De ce nu aveţi încredere, că sunteţi stăpânii cel puţin în această zi pe votul dumneavoastră?

„Că nu avem încredere. Noi de câte ori facem alegere, de atâtea ori nu-s acelea pe care noi le alegem. De ce noi trebuie să avem încredere? În cine să avem încredere? În aceştia care fură miliardele, dar noi cu studii superioare trebuie să plecăm peste hotare.”

Europa Liberă: Dar cum aţi vrea să fie viitorul preşedinte al Moldovei?

„Un om care să fie cu studii economice, cu studii juridice, un om care să nu apere interesele altei ţări, un om care să apere interesele ţării noastre şi un om care să promoveze tineretul, să-şi bată capul de tineret să rămână acasă, nu să stea copilul fără tată, fără mamă.”

Europa Liberă: Ce fel de preşedinte vă doriţi dumneavoastră să ajungă acolo, în fruntea ţării?

„Cinstit şi să înţeleagă lumea, durerea oamenilor. Aceasta e principalul. Într-adevăr tineretul nu are perspectivă în Moldova.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din orașul Cantemir, culese de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Revenim la campania electorală din stânga Nistrului. Cum este văzută ea de observatorii externi? Colega mea, Lina Grâu, a stat de vorbă cu cercetătorul Piotr Oleksy de la Institutul Culturii Europene, de pe lângă Universitatea „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia.

Europa Liberă: Haideți să începem cu situația din Transnistria. Acolo are loc acum lupta electorală, una destul de dură. Iar în Transnistria acest lucru se întâmplă pentru prima dată. Până acum a existat de fiecare dată un gen de consens liniștit între ramurile puterii, acum însă lucrurile par să se fi schimbat. Din punctul Dumneavoastră de vedere, este vorba despre transformări reale? Vor influența aceste alegeri în vreun fel politica Transnistriei în sensul unei cooperări mai strânse cu Republica Moldova sau, din contra, vor agrava situația și vor accentua stările de spirit separatiste?

Piotr Oleksy

Piotr Oleksy

Piotr Oleksy: „Pentru început trebuie să spun că această luptă este, într-adevăr, una dură, chiar foarte dură, dar nu sunt de acord că este pentru prima dată când se întâmplă așa ceva în Transnistria. Atunci când a pierdut Igor Smirnov și a câștigat Evgheni Șevciuk a fost de asemenea o luptă foarte dură. Dar atunci adversari au fost Igor Nikolaevici Smirnov și Anatoli Kaminski, care era candidatul de la „Obnovlenie”. Am fost atunci în Transnistria și am văzut că au fost acuzații foarte serioase împotriva lui Smirnov, au fost multe materiale și filme în defavoarea lui care erau difuzate în presa rusească. Așa că putem spune că este pentru a doua oară când în Transnistria vedem o luptă foarte dură pentru fotoliul de președinte. E adevărat că putem spune că în acest an e chiar mai dur ca data trecută.

În ceea ce privește posibilitatea schimbărilor, a unor schimbări importante, putem spune că dacă va câștiga Krasnoselski, ne vom putea aștepta la schimbări serioase în politica transnistreană. Pentru că atunci când a fost creată Transnistria și în primii 10-15 ani, am văzut o elită transnistreană care chiar dacă avea unele disensiuni interne, totuși era una unită și nu existau rivalități evidente. Apoi, în Transnistria a apărut Obnovlenie, a apărut compania Sheriff și acestea au creat o anumită concurență pentru elita veche, pentru oamenii lui Smirnov.

Acum, dacă va învinge Krasnoselki, cred că vom asista la schimbări importante. Pentru că Sovietul suprem și puterea executivă va ajunge în mâinile unei singure tabere politice, adică în tabăra companiei Sheriff și a partidului Obnovlenie. Dacă va învinge Șevciuk, se va menține un status-quo, situația pe care o vedem acum. Dar toate sondajele arată că Șevciuk nu are șanse prea multe pentru a câștiga. Sigur că alegătorilor transnistreni le place să facă tot felul de surprize, dar deocamdată Krasnoselski este un favorit serios al acestei curse.

În ceea ce privește schimbările în relațiile cu Republica Moldova, se poate spune că tabăra Sheriff-ului, tabăra „Obnovlenie”, este mult mai deschisă la discuții, mai ales în ceea ce privește subiectele cu caracter economic, comercial și așa mai departe. Mulți experți, inclusiv din Occident, spun că Sheriff-ul constă din antreprenori și cu ei se va putea ajunge mai ușor la o înțelegere.

Impresia mea este că în ceea ce privește politica externă, Transnistria nu are prea multe opțiuni – poziția ei în discuții depinde de poziția Moscovei. Iată de ce cred că în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova foarte multe lucruri nu se vor schimba.

Cel mai important este că acum, când privim către procesul de negocieri și către tot ce înseamnă dialogul dintre Tiraspol și Chişinău, noi nu așteptăm - și asta este un element de noutate – niciun fel de cedări din partea Transnistriei. Acum, mediatorii internaționali – Germania, OSCE – așteaptă cedări din partea Chişinăului. Iată de ce cred că schimbări serioase nu vor fi.

Întrebarea interesantă este ce se va întâmpla dacă Moscova va decide să alipească Transnistria la Moldova pentru a crea o autonomie largă. Pentru că acest lucru, cred eu, vine în contradicție cu interesele elitelor transnistrene. Și cred că tabăra lui Șevciuk ar fi încercat să facă tot ce îi stă în puteri pentru ca așa ceva să nu se întâmple. Cum se va comporta tabăra „Oblovlenie”, Sheriff, deocamdată nu știm. Se pare că sunt oameni care privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai practică, nu sunt foarte constrânși de anumite ideologii și este posibil să se poată lucra mai ușor cu ei.”

Europa Liberă: De ce credeți, sau de ce a apărut această teză precum că Rusia ar putea fi de acord să soluționeze problema transnistreană pe calea alipirii Transnistriei la Republica Moldova, adică o de facto reunificare a Republicii Moldova? În ce condiții s-ar putea întâmpla asta?

Piotr Oleksy: „Din punctul meu de vedere, interesul Rusiei până în 2013 a fost menținerea status-quo-ului în problema Moldovei și Transnistriei. Dar situația în lume s-a schimbat mult și, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, Rusia se pare că a fost îngrijorată de faptul că această separare dintre Republica Moldova și Transnistria se va accentua. Și atunci Transnistria nu-și va mai putea menține rolul pe care îl joacă acum în favoarea Rusiei, iar în 10-15 ani s-ar putea ca integrarea Moldovei cu Occidentul să se aprofundeze, și nu doar cu UE, ci și cu alte structuri, de exemplu cu NATO. Și atunci status-quo-ul Transnistriei ca stat nerecunoscut nu va mai putea juca rolul pe care îl are din start – de frână pentru avansarea Moldovei către Occident.

Și iată de ce, din punctul de vedere al Rusiei, cea mai bună soluție este alipirea Transnistriei la Moldova în condiții care vor permite Rusiei prin intermediul Transnistriei să influențeze cursul extern al Republicii Moldova.

Alt aspect ține de ceea ce am văzut în ultimele discuții în formatul 5+2. Pentru unele țări occidentale, în particular pentru Germania, este necesar un anumit succes diplomatic în dialogul cu Rusia și Transnistria și Moldova sunt o platformă convenabilă unde ei ar putea să încerce să facă un prim pas pentru îmbunătățirea relațiilor în această partea lumii.”

Europa Liberă: Ați amintit de OSCE, președinția căreia este deținută acum de Germania. Vedem vizite foarte dese ale reprezentantului președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, la Chişinău și Tiraspol, ați menționat și despre cedările pe care mediatorii internaționali le vor din partea Chişinăului. Cum vedeți finalitatea acestor eforturi de a impulsiona într-un fel reglementarea transnistreană? La Chişinău se discută foarte mult și în ce măsură este foarte corect că cedări se cer doar din partea Chişinăului…

Piotr Oleksy: „Nu pot spune dacă este corect sau nu. În politică din păcate nu există noțiuni precum „corect” și „bun”, există în mare parte doar interese. Bineînțeles că aceste lucruri nu sunt în interesul Moldovei, în interesul Chişinăului. În societatea moldovenească și în discursul moldovenesc toată lumea spune că aceste cedări sunt foarte serioase. Din punctul meu de vedere, acestea nu sunt chiar atât de serioase precum spun unii experți moldoveni. Dar bineînțeles că în procesul de negocieri trebuie să se facă așa ca să fie mulțumite ambele părți. Și astfel, dacă există unele cedări din partea moldovenească, atunci trebuie să fie cedări și din partea transnistreană. Dar, din câte știu, Chişinăul nu a prezentat niciun plan și în general nu a spus ce așteaptă acum din partea Tiraspolului.

Mai este un aspect, legat de cedările pe care Germania și OSCE le așteaptă de la Chişinău. Știu că la Chişinău există impresia că Occidentul a „vândut” Moldova. Din punctul meu de vedere, totul s-a schimbat după anii 2014-2015. Dacă e să explic pe scurt, pot spune așa: o poveste de succes nu va fi „vândută” niciodată, în schimb, un stat capturat este deja altceva. Din păcate, după furtul miliardului și alte evoluții nefaste Moldova nu mai este un subiect, un jucător, ci doar un pion. Știu că este un lucru foarte trist, dar aceasta este realitatea.

În ceea ce privește prima parte a întrebării, în ce măsură este posibilă reglementarea problemei transnistrene în lunile sau anii apropiați, nu avem cum să știm. Aici lucrurile depind nu doar de Tiraspol, Chişinău, Moscova sau Berlin. Totul depinde și de situația din relațiile internaționale la nivel global. Este foarte importantă aici poziția SUA. Au fost semnale în sensul că SUA ar face anumite cedări în favoarea Rusiei, că ar exista acceptul Washingtonului pentru planul pe care îl propune Germania. Era în perioada că care SUA ajunsese la un consens cu Rusia pe problematica siriană. A urmat apoi o înrăutățire a relațiilor dintre Moscova și Washington în problematica Siriei și noi nu știm cum acest lucru va influența poziția americană în raport cu Rusia în general. Știm că în SUA urmează alegerea președintelui și nu știm ce va urma acolo. Dacă va învinge Donald Trump, atunci lucrurile vor fi imprevizibile.

Ce vreau să spun este că există o mulțime de factori și regiunea transnistreană nu este chiar atât de importantă în politica mondială, însă depinde direct de ceea ce se întâmplă pe plan global. Și să faci o prognoză acum este foarte complicat, lucrurile depind foarte mult de situația globală, de relațiile dintre statele cele mai mari.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre faptul că în Transnistria are loc o concentrare a puterii în zona holdingului Sheriff, a așa-numitei noi elite, a noii generații a elitei transnistrene. Ce putem aștepta de la această concentrare a puterii, având în vedere că și Sovietul suprem, adică legislativul, și acum și puterea executivă pot ajunge în mâinile Sheriff-ului?

Piotr Oleksy: „Ceea ce este acum în Transnistria nu mai este „noua elită”. Aceasta elită era nouă în 2011-2012. Noi știm că Evgheni Șevciuk înainte era de asemenea legat cu Sheriff și Obnovlenie. Vechea elită a Transnistriei – Smirnov, Mărăcuța – sunt deja pe planul doi sau chiar trei a politicii transnistrene. Deci, este vorba despre „elita modernă”, actuală a Transnistriei.

La ce ne putem aștepta? Nu știm cu exactitate, pentru că până în prezent aceștia au activat în condițiile luptei cu președintele Șevciuk. Lupta cu președintele era principalul scop politic. Cum se vor manifesta aceștia atunci când vor avea toate pârghiile puterii, este greu de spus. Dar eu nu cred că ceva se va schimba în politica externă, în retorică, simbolică și așa mai departe.

Ce s-ar putea schimba? Poate că în rândurile celor de la Sheriff sunt manageri mai buni, care ar putea avea capacitatea de a conduce mai bine economia regiunii, poate că aceștia ar putea găsi modalități și posibilități de a atrage careva investiții în Transnistria. Poate că ar avea o calificare mai mare pentru a conduce economia locală. Și acest lucru acum este cel mai important pentru populația locală, pentru transnistreni.”

Europa Liberă: Opinia cercetătorului polonez Piotr Oleksy, consemnată de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Cum se vede și campania electorală din Republica Moldova din exterior? Colega mea Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul reprezentant al Uniunii Europene la Chișinău, Kalman Mizsei:

Europa Liberă: Cum se vede din afară campania prezidențială din Republica Moldova? Multă lume vrea o schimbare, dorește să se reformeze statul. Credeți că, odată cu alegerea președintelui de către popor, poate începe adevărata schimbare?

Kalman Mizsei: „Valentina, mulțumesc pentru această întrebare. Este foarte important să fie înțeles contextul acestor alegeri. Republica Moldova se află într-o situație neobișnuită, pentru că întreaga putere este în mâna unei singure persoane. Prin urmare, alegerile sunt o provocare pentru întreaga societate, întrucât cetățenii moldoveni trebuie să reformeze statul în care politica, economia și societatea sunt dirijate de un singur actor politic. Trebuie să privim aceste alegeri prin prisma întrebării: cum recăpătăm puterea concentrată în mâinile unui singur om, în mâinile domnului Plahotniuc?

Kalman Mizsei

Kalman Mizsei

Pe lângă faptul că alegerile sunt foarte importante, trebuie să înțelegem că acestea sunt o urmare a schimbării și manipulării Constituției, schimbare prin care Curtea Constituțională se joacă de-a politica, în loc să aibă rolul unei entități neutre. Cu toate astea, alegerile vor avea loc, iar procesul și finalitatea vor fi foarte importante.

Procesul de votare trebuie să fie democratic. Din păcate, în ultimii ani alegerile în Republica Moldova au scos la iveală manipularea legii, partide clone, excluderea unor concurenți în ultimul moment. Toate acestea au scăzut nivelul de democrație a țării. Finalitatea prezidențialelor va avea ca scop să arate dacă noul președinte va fi unul independent de Vladimir Plahotniuc, cât și de puterile din exterior, cum ar fi Rusia, care are un interes neo-imperialist în regiune.”

Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova și-au pierdut încrederea în politicieni, despre care spun că ar fi mai mult preocupați de interese proprii și de partid, decât de problemele țării. Credeți că cei nemulțumiți pot schimba puterea prin alegeri libere și corecte?

Kalman Mizsei: „Marea tragedie a Republicii Moldova este că în ultimii ani cele mai mari ilegalități au fost comise sub paravanul integrării europene. Politicienii corupți și iresponsabili din Republica Moldova au discreditat parcursul european al țării. Sunt ferm convins că, în pofida acestor nereguli, șansa Moldovei de a prospera este doar aderarea la UE. De aici vine și întrebarea mea: care este forța politică și cine sunt acei politicieni care vor fi capabili să reprezinte drumul european care ar rezolva nevoile oamenilor, care le-ar aduce o conducere integră moral, continuarea unor reforme economice ce nu îmbogățesc doar anumite persoane. Dar le-ar aduce și reforme prin care judecătorii și procurorii devin independenți și nu mai servesc oligarhilor sau politicienilor influenți în stat.

După părerea mea, cea mai credibilă candidată în aceste alegeri este Maia Sandu. Printre candidaturile pro-europene, sunt discuții cine e cel care trebuie să reprezinte vectorul european, cine are mai multe șanse. Este un lucru corect, cred, și nu avem voie să intervenim în decizii. Cu toate acestea, consider că Maia Sandu este cea mai hotărâtă. Ca ministru al Educației, ea a dat dovadă de credibilitate prin integritatea sa și prin lupta pe care a dus-o împotriva corupției, cea mai mare boală a Moldovei în ultima perioadă.”

Europa Liberă: Se poate presupune că primul tur va desemna la 30 octombrie doi candidați calificați pentru turul al doilea ce se va desfășura pe 13 noiembrie. Mulți cred că unul dintre candidați va fi pro-european, altul pro-Rusia. Cine se va dovedi a fi învingător?

Kalman Mizsei: „Întâi de toate, doresc să accentuez că mulți folosesc noțiunile de pro-european și pro-rus într-o manieră foarte simplistă. Cineva, dacă se declară pro-european, nu înseamnă că așa și este. Viața e mult mai complicată. Cred că un politician pro-european este acela care urmează valorile europene; unul pro-rus este acel care susține valorile lui Putin: dictatură, lipsa democrației, a independenței în justiție, nerespectarea drepturilor omului și intoleranța față de oamenii săraci. Cine urmează parcursul pro-rus nu este un pro-occidental.

Pe de altă parte, acel care într-adevăr își dorește un stat liber, care luptă evident împotriva corupției, care este pentru o țară democratică, care susține economia de piață bazată pe concurență și nu pe monopol din partea unor persoane, aceștia reprezintă pentru mine pro-europenii. Nu este important ce declară unul sau altul, ci caracteristicile menționate mai sus.

Cea mai mare greșeală a Uniunii Europene după 2009 și 2010 este că ne-am mulțumit cu declarațiile celor care se numeau „pro-europeni” și nu am insistat pe acțiuni concrete. Cei care încearcă să monopolizeze statul nu sunt de departe pro-europeni, după mine.

Trebuie să mai subliniez că Republica Moldova este o țară parlamentară, prin urmare, atribuțiile președintelui vor fi limitate. Totuși, chiar cu aceste atribuții, președintele trebuie să fie unul independent de forțele dinafară și de domnul Plahotniuc.”

Europa Liberă: Pe lista priorităților viitorului președinte, ce probleme ar trebui să se regăsească?

Kalman Mizsei: „Președintele, după cum am spus, are putere limitată de a influența conducerea țării, cum se poate citi în Constituție. Dar președintele, în viziunea mea, poate fi un avocat puternic al societății pentru a milita pentru o guvernare transparentă și eficientă. Aceasta este prioritatea numărul unu. Urmează lupta împotriva corupției, justiția independentă, rezolvarea problemei în domeniul financiar, în special cea de la Banca de Economii.

Cu toate astea, mi se pare ipocrit faptul că actuala conducere ține procesul lui Filat și al lui Platon în secret și, în același timp, guvernanții scriu articole despre cât de pro-europeană este puterea politică a Republicii Moldova.

De aceea sper că noul președinte va fi și avocatul unor procese judecătorești transparente, pentru că orice om are dreptul la o justiție independentă și obiectivă, nu la un proces secret, practică înrădăcinată încă de pe timpul lui Stalin, de care Republica Moldova trebuie să scape.”

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG