Linkuri accesibilitate

Comisia Electorală Centrală a înregistrat săptămâna aceasta ultimii patru 4 candidați la alegerile prezidențiale din 30 octombrie, ridicând numărul total la 12. Săptămâna a mai fost marcată de protestele împotriva legii miliardului adoptată rapid de guvern și promulgată de actualul președinte, Nicolae Timofti.

Un număr mai mare de candidați la prezidențiale nu înseamnă și o diversificare a opțiunilor electorale sau o alegere mai ușoară pentru votanți, consideră directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu. De altfel, concurenții se află în condiții inegale, constată jurnalista.

Alina Radu: „Dacă privim cu ochi critici la ei, observăm că nu toţi sunt într-o prietenie cu transparenţa şi nu toţi au un CV tocmai nepătat. Campania nu va fi echitabilă, chiar dacă avem mulţi candidaţi la fotoliul prezidenţial. Mai mulţi candidaţi nu înseamnă neapărat diversitate pentru că forţele lor nu sunt echitabile. Sondajele arată că trei-patru dintre ei contrează, ceilalţi s-au avântat în această campanie şi au tot dreptul, dar poate sunt nişte candidaţi ca să distragă cetăţenii de la alte opţiuni. Nu putem să spunem că înregistrarea candidaților s-a încheiat fără conflicte pentru că au existat candidaţi care au explicat nu doar nemulţumirile dar şi incoerențele legale. Mai mulţi experţi consideră că nu este echitabilă această condiţie de a aduna aceste mii de semnături pentru un candidat independent şi pentru un candidat care are în spate un partid, cu atât mai mult pentru un candidat care este exponentul puterii, este evident că nu a fost o condiţie echitabilă pentru toţi şi au existat mai multe nemulţumiri. Senzaţia mea este că prima săptămână din această campanie electorală nu s-a deosebit de primele săptămâni din alte campanii, adică au exista ca şi întotdeauna în cultura electorală moldovenească atacuri la persoană, falsuri, abuz de bani publici şi de maşinăria publică. Nu am evoluat foarte mult în comparaţie cu nişte campanii electorale anterioare. E o campanie care a luat cu sine şi găleţile de zoi deja.”

Un alt subiect al săptămânii a fost transformarea în datorii de stat a banilor sustrași din cele 3 bănci falimentate, așa-numitul furt al miliardului. Președintele Nicolae Timofti a promulgat pachetul de legi pentru care guvernului și-a asumat răspunderea, provocând astfel reacții dure, inclusiv proteste. Iată cum a văzut acest eveniment jurnalistul de la Deutsche Welle Vitalie Călugăreanu.

Vitalie Călugăreanu: „Guvernarea special a mers pe formula asumării răspunderii Guvernului, pentru ca şeful statului să nu poată întoarce legea de împovărare a cetăţenilor înapoi în Parlament. În această hotărâre a Curţii Constituţionale scrie foarte clar că Preşedintele Republicii Moldova nu-i poate trimite Parlamentului spre reexaminare, înainte de promulgare, o lege în privinţa căreia Guvernul şi-a asumat răspunderea. În caz contrar, o asemenea posibilitate ar conduce, în fapt, la anularea acestui mecanism constituțional, de asumare a răspunderii. Eu nu înţeleg de ce Preşedintele nu a profitat de o altă prevedere a acestei hotărâri a Curţii, care spune că preşedintele poate sesiza Curtea Constituţională în cazul în care consideră că legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului este neconstituţională, or, un preşedinte-jucător, neşantajabil şi deloc fricos ar fi epuizat toate posibilităţile legale pentru a bloca planul unei grupări oligarhice de a condamna poporul la sărăcie pentru următorii 25 de ani. Din păcate, momentul protestelor nu este unul potrivit, având în vedere că ne aflăm într-o campanie electorală. Cetăţenii Republicii Moldova au o şansă: pe 30 octombrie, atunci când trebuie să iasă la vot şi să aleagă o altă soartă pentru Republica Moldova şi pentru viitorul generaţiei care trăieşte astăzi în Republica Moldova.” A fost opinia jurnalistului Vitalie Călugăreanu.

XS
SM
MD
LG