La Varşovia s-a încheiat recent reuniunea 2016 a OSCE „cu privire la punerea în aplicare a dimensiunii umane” în ţările membre ale organizaţiei, considerată cea mai importantă conferință europeană privind drepturile omului. În cadrul evenimentului, apărători ai drepturilor omului au dezbătut, între altele, problemele cu care se confruntă femeile implicate în politică. Corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, a stat de vorbă cu directoarea executivă a Agenţiei internaţionale pe probleme de gender, responsabilă pentru Europa Centrala şi cea de Est, Sonja Lokar, o bună cunoscătoare a situaţiei din Republica Moldova. În ce condiţii o femeie poate ajunge la putere în Republica Moldova? O întrebare adresată Sonjiei Lokar:
Sonja Lokar: „Republica Moldova nu este în cea mai rea situaţie. Sunt state europene care stau mai prost la acest capitol. Ungaria, de exemplu, face parte din Uniunea Europeană, însă nivelul de reprezentare a femeilor în politică este mai scăzut decât în Republica Moldova şi drepturile femeilor sunt chiar în pericol în Ungaria. În plus, în Republica Moldova societatea civilă este foarte activă şi chiar aveţi femei în funcţii de răspundere care sunt gata să lupte pentru drepturile femeilor. Asta înseamnă că există o potențială şansă pentru schimbare. În niciun stat din lume aceste schimbări nu au picat din cer. E nevoie de multă muncă, mai ales din partea femeilor politicieni care deseori sunt ridiculizate, marginalizate sau chiar respinse. Uitaţi-vă la exemplul ţărilor din Balcani. Pas cu pas, femeile din aceste state au fost promotoare ale schimbării în societăţile lor şi, în scurt timp, au obţinut puterea. În trecut numărul femeilor din politică abia de ajungea la 7 %. Astăzi, unele dintre statele din regiune au ajuns la nivelul ţărilor scandinave. În Serbia vorbim despre 43 %, Slovenia 46 %, în Macedonia, la fel, peste 40 la sută dintre deputaţi sunt femei. Aceste state au reuşit, pentru că femeile s-au organizat şi nu au renunţat la ideea lor. Am observat un fenomen: în fostele ţări socialiste, în timpul tranziţiei spre democraţie, subiectul egalităţii de gen a fost neglijat, iar femeile au pierdut toate drepturile pe care le aveau în socialism: în sănătate, educaţie, angajarea în câmpul muncii, protecţia copilului etc. Toate aceste drepturi erau garantate în socialism, însă în democraţie au fost puse sub semnul întrebării. Femeile nu au fost gata să lupte pentru ele şi, prin urmare, le-au pierdut. În prezent sunt nevoite să le redobândească. Avem nevoie de politici în sănătate care să ţină cont de cât mai multe păreri, la fel şi politici sigure de angajare în câmpul muncii. Din păcate, politicienii astăzi nu ţin cont de aceste lucruri. Cine pot aduce schimbarea? Femeile! Ele au interesul, curajul şi puterea pentru asta.”
Europa Liberă: Republica Moldova este în campanie electorală. Sunt câteva femei candidate la funcţia de preşedinte, unele cu şanse foarte bune, sugerează sondajele de opinie. În ce condiţii pot ajunge acestea la putere într-o societate în care se crede că locul femeii e la bucătărie?
Sonja Lokar: „Foarte greu, din păcate - acesta este răspunsul. Însă, cum se pot schimba lucrurile? Eu susţin mişcările care să pună presiune pe factorii de decizie, însă nu ar trebui neglijate iniţiativele prin care se poate schimba mentalitatea. Trebuie să se vorbească foarte mult cu oamenii. Ce am făcut noi în Balcani? Am organizat mii de întâlniri cu femeile în care le-am încurajat să vorbească în comunităţile lor despre putere şi de ce este important ca femeile să fie în politică, care va fi aportul lor în viaţa publică spre deosebire de bărbaţi? Vorbim despre mai multe locuri de muncă, despre politici clare de îngrijire a copiilor, despre politici în sănătate. Femeile vor înţelege că problemele lor vor putea fi rezolvate doar atunci când vor avea acces la putere, altfel nu este nicio şansă. Doar aşa se poate schimba mentalitatea. Procesul este unul de lungă durată, însă dacă este început astăzi, peste zece ani veţi avea o altă ţară.”
Europa Liberă: În acest an, Parlamentul de la Chişinău a aprobat obligativitatea cotei minime de 40 la sută de reprezentare a femeilor pe liste de partid. Însă nu a fost adoptat un mecanism clar de punere în practică a acestei cote. Femeile se pot pomeni la capătul listei electorale. Vă aşteptaţi ca această cotă obligatorie să aducă schimbarea în Republica Moldova?
Sonja Lokar: „Nu, nu va funcţiona niciodată în lipsa unui mecanism, însă această situaţie nu înseamnă sfârşitul lumii. În orice stat în care această cotă obligatorie a fost introdusă procesul a fost de lungă durată. Mai întâi a fost adoptată doar cota, fără să fie specificat ce sancţiuni riscă partidele care nu o neglijează. Apoi au fost introduse sancţiuni foarte dure, dar fără să se explice foarte clar în ce situaţii pot fi acestea aplicate. Ultima etapă a presupus un mecanism foarte clar de plasare a numărului de femei pe liste electorale şi sancţiuni foarte dure pentru încălcarea legii. Însă vorbim despre un proces de peste zece ani! Deci, zece ani femeile şi-au promovat interesele şi au reuşit. Dacă aţi reuşit să introduceţi o cotă obligatorie, înseamnă că aţi pus piciorul în prag. Politicienii nu mai pot închide uşa. Trebuie doar să deschideţi uşa cu mai multă fermitate şi să faceţi cât mai multe campanii de informare.”
Europa Liberă: Cele care pot face aceste campanii sunt acum la putere şi deseori nu prea dau dovadă de solidaritate…
Sonja Lokar: „Nu, nu, nu, femeile în funcţii de răspundere, de ce ar trebui să lupte? Ca să aibă o mai mare concurenţă? Nu este în interesul lor. Interesul este ca femeile din afara puterii să pună presiune pe politicieni. Deci, trebuie să se organizeze o presiune de jos în sus. Nu trebuie să cereţi acest lucru de la femeile deputaţi. Ele se vor alătura, credeţi-mă, însă nu îşi pot asuma iniţiativa. Este prea periculos pentru ele. Dacă fac acest lucru, liderii de partid le vor da afară. Dacă însă presiunea din afară va fi puternică, ele vor avea temei să meargă la şefii lor şi să le spună: uitaţi-vă, trebuie să ţineţi cont de vocea oamenilor. Femeile din politică nu trebuie acuzate că nu sunt solidare, trebuie să creaţi toate condiţiile pentru ca acestea să aibă curajul să se alăture fără să le fie teamă că vor pierde poziţiile pe care le-au obţinut. De ce nu este pusă presiune pe bărbaţi ca aceştia să susţină interesele femeilor? Nu trebuie să le cerem femeilor politicieni mai mult decât pot oferi!”
Europa Liberă: De ce partidele care sunt conduse de bărbaţi cu greu lasă locul femeilor?
Sonja Lokar: „Partidele reprezintă nişte conglomerate de lobbyişti, bărbaţi, în mare parte, care devin membri de partid din motive pragmatice: vor putere, bani sau faimă. În foarte rare cazuri partidele sunt conduse de persoane care au viziuni clare privind schimbarea în bine din societăţile lor şi care ar putea renunţa la interesele personale spre binele cetăţenilor. Deci, când există grupuri de lobbyişti în aceste partide, aceştia nu sunt interesaţi să lase pe cineva străin să adere. Asta înseamnă că puterea lor va slăbi. Deci, ei pun piedici nu doar femeilor, ci tuturor celor care îndrăznesc să îşi dorească să ajungă la putere. Soluţia este ca partidele să devină mai transparente şi mai democratice pe intern. Dacă acest lucru nu se întâmplă, situaţia va fi asemenea proverbului chinezesc: „Se vor schimba porcii, nu şi vasul din care mănâncă aceştia”.
