Linkuri accesibilitate

Organizația Promo-Lex a dat publicității un nou raport despre campania electorală, concentrat, între altele, pe felul cum abuzează candidații de influența mai mare sau mai mică pe care o au asupra instituțiilor publice. În frunte a ieșit în clasamentul celor care abuzează de așa-numitele „resurse administrative” candidatul partidului de guvernământ, Marian Lupu.

Înaintat de partidul care domină nu doar coaliţia de guvernare, ci şi majoritatea administrațiilor locale, democratul Marian Lupu a recrutat cel mai frecvent „artileria grea” din teritoriu. În cel puţin 13 localităţi observatorii Promo-Lex au surprins primari, reprezentanţi locali ai cancelariei de stat şi chiar poştaşi colectând semnături pentru Marian Lupu şi organizându-i întruniri cu alegătorii.

Au făcut uz de resurse administrative însă mai curând ocazional, decât sistematic şi alţi cîţiva candidaţi (Igor Dodon, Dmitri Ciubaşenco, Inna Popenco şi Iurie Leancă).

Juristul Promo-Lex, Pavel Postică a menţionat că CEC ar trebui să ia atitudine, întrucât legea interzice expres utilizarea resurselor administrative în campaniile electorale.

„În ceea ce priveşte administraţia publică locală facem apel să evite utilizarea resurselor administrative, a funcţiilor publice în interese de partid.”

La nici o săptămână de la startul oficial al campaniei electorale, cel puţin doi candidaţi, Marian Lupu şi Igor Dodon, au încercat să mituiască alegătorii oferind cadouri electorale, spune Pavel Postică:

„E vorba de bani, sume nesemnificative pentru concursuri, e vorba de televizor, prosoape, înghețate, focuri de artificii. Au fost distribuite în mare parte la evenimente publice, hramuri ale localităţilor, vizitarea persoanelor din categoriile social vulnerabile sau chiar în cadrul întrunirilor cu alegătorii.”

Valoare estimativă a darurilor electorale oferite de Marian Lupu se ridică la 14 mii lei. Cu o mie de lei mai mult a cheltuit Igor Dodon.

Coruperea alegătorilor este pedepsită penal în Republica Moldova începând din 2014. Numai că dat fiind faptul că președintele se alegea în acel moment în parlament, nu prin vot popular, legea nu prevede expres ca pedepsele penale să fie aplicate şi în cazul prezidențialelor, explică Pavel Postică:

„Este exclusă în acest fel posibilitatea sancţionării de facto unor astfel de cazuri.”

O recentă iniţiativă a opoziţiei liberal-democrate de a dezbate în parlament un amendament, care ar face posibilă sancţionarea penală pentru coruperea alegătorilor şi în cadrul prezidențialilor a fost respinsă de majoritatea parlamentară dominată de PD, care a invocat probleme de procedură. Experţii Promo-Lex califică episodul drept o „tergiversare” din partea deputaţilor, precizând că neadoptarea la timp a acestei prevederi „pune în pericol buna și corecta desfășurare a campaniei electorale”.

Observatorii Promo-Lex au mai constat că majoritatea pretendenților la președinție au implicat persoane neautorizate în colectarea de semnături, făcând uz însă de o lacună din legislație, care pare să permită acest lucru.

Cei mai mulţi dintre candidaţi nu au raportat în întregime cheltuielile lor pentru adunarea semnăturilor şi pentru publicitate electorală.

XS
SM
MD
LG