Linkuri accesibilitate

Tarifele la energia electrică vor creşte cu circa 13% (mold-street.com).

Portalul de investigaţii Rise Moldova publică la rubrica „prezidenţiale 2016” câteva investigaţii concomitent în care sunt vizaţi pretendenţi la fotoliul de şef de stat.

Despre candidatul liberalilor, Mihai Ghimpu, aflaţi că firma acestuia intenţionează să construiască un centru de business în zona istorică a Chişinăului. Blocul va apărea în locul unei clădiri care până nu demult era în registrul monumentelor istorice.

În ce-l priveşte pe candidatul democraţilor, Marian Lupu, citiţi, între altele, că jumătate din fondurile sale electorale sunt cheltuite pe publicitate la televiziunile care îi aparţin colegului său de partid, Vlad Plahotniuc.

Tot pe rise.md aflaţi ce-l leagă pe candidatul formaţiunii Partidul Nostru Dumitru Ciubaşenco de Vlad Filat, Valeriu Pasat, Igor Dodon şi Renato Usatîi.

Despre liderul partidului Platforma DA, Andrei Năstase, jurnaliştii de la Rise scriu că acesta este unul dintre cei mai bogați candidaţi. „Pe lângă conexiunile la companii offshore care au alimentat conturile familiei sale cu sute de mii de euro, Andrei Năstase este strâns legat de oamenii de afaceri Viorel și Victor Țopa”.

Despre lidera PAS, Maia Sandu, aflaţi, între altele, că timp de trei ani în serviciul public ea nu a agonisit nimic. Dimpotrivă, munca la stat i-a redus substanțial averea – cu circa 70 de mii de dolari.

Pe rise.md găsiţi radiografia tuturor candidaților.

Editorialistul „Ziarului Naţional” Victor Ciobanu examinează şi el la rubrica „Pentru cine votăm la alegeri” candidaţii la prezidenţiale, cine sunt şi ce propun. În cel mai proaspăt material Victor Ciobanu scrie despre candidatul formaţiunii Partidul Nostru, Dumitru Ciubaşenco. În opinia editorialistului „problema de fond” pentru candidatul Ciubașenco este „timpul limitat” pentru a obține notorietatea la nivel național. „Acest handicap se încearcă să fie redus prin procedeul transferului de imagine de la liderul partidului la candidat. Dar și acest procedeu are limitele sale”, notează Victor Ciobanu, amintind că Renato Usatîi este frecvent atacat şi că i se invocă finanțări obscure, legături cu lumea interlopă, dar și cu serviciile secrete din Rusia.

Comentatorul politic Igor Volniţchi analizează într-un editorial pe „tribuna.md” saltul în sondaje a democratului Marian Lupu, care a ajuns de la un „candidat fără şanse” până la un pretendent real la funcţia de Preşedinte. Igor Volniţchi susţine că nu e vorba de magie, ci de tehnologii electorale. „Deja la această etapă se pregăteşte terenul pentru ca pe nimeni să nu mire faptul dacă Marian Lupu va trece în turul doi. Iar în turul doi ar urma să se producă polarizarea electoratului în pro-europeni şi anti-europeni (…) şansele lui Marian Lupu vor deveni cât se poate de reale”. Deci, e real ca „răţuşca cea urâtă” să devină o frumoasă lebădă, concluzionează Igor Volniţchi.

Radio Chișinău publică pe pagina web opinii ale experților despre alegerile așa zise „prezidențiale” din stânga Nistrului programate la 11 decembrie. Fostul negociator șef din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebciak spune că favoriții cursei sunt actualul lider al administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, și șeful legislativului regional, Vadim Krasnoselski. „Deși, aparent, Krasnoselski pare a fi mai popular, e prea devreme să se facă prognoze. Campania electorală va fi deloc simplă”, anticipează Iastrebciak. „Cred că această campanie electorală se va diferenția mult de cea din Republica Moldova, unde în prim plan sunt chestiunile de politică externă. La Tiraspol există consens în privința politicii externe, orientată spre Rusia. De aceea cred că principalele dezbateri vor ține de viața politică internă”, a adăugat el. Analistul de la Chișinău, Anatol Țăranu, constată că indiferent de rezultatul alegerilor, Transnistria va rămâne în continuare ca o anexă a intereselor Moscovei în regiune. „Nu ne putem aștepta la o schimbare a politicii Tiraspolului în ce privește reglementarea politică a conflictului în urma alegerilor. Nu există nici un motiv să credem că procesul de reglementare ar putea fi impulsionat. Totul va rămâne pe vechi”, mai crede Anatol Țăranu.

Deutsche Welle în limba română publică un interviu cu ex-ministrul finanțelor Republicii Moldova, Mariana Durleșteanu. Ea pune la îndoială că transformarea în datorie bugetară a miliardul furat ar fi fost cerută de FMI, așa cum insistă guvernul de la Chișinău. „Garanția emisă de Guvern pentru creditarea de către BNM a celor trei bănci devalizate nu are legitimitate, nu este constituțională. Au fost sfidate toate atribuțiile și ignorate competențele în procesul de garantare a creditelor oferite de BNM prin plasarea dolarilor din rezerva BNM pe piață (...) Parlamentul trebuie să revină la proiectul de împovărare a cetățenilor. Este revoltător să garantezi niște credite fictive acordate unor bănci falite” a spus, între altele, fostul ministru al finanțelor, Mariana Druleșteanu.

„Suntem drogați de Rusia” - editorial semnat pe deschide.md de Alexandru Vaculovschi. El observă că Rusia lui Putin îşi perfecţionează propaganda la nivel mondial, inclusiv în Moldova. „Suntem ca într-un bong imens cu fum de haşiş şi propagandă rusească. E alarmant, mai ales că cei care menţin drogarea continuă de aici nu mai sunt ruşii, ci moldoveni „de-ai noştri”, deveniţi narcomani incurabili”, observă autorul. El remarcă, între altele, că „genţi cu bani murdari ruseşti vin direct din conturi offshore în bugetele partidelor putiniste, care participă la alegeri”, că „e o mare rumoare putinistă dinspre mass-media” şi că „avem prea mulţi putinişti în parlament, dar şi în opoziţie”. Cu referire la recentele declarații ale spicherului Candu care, aflat în SUA, a acuzat Rusia că se implică în campania electorală din Moldova editorialistul scris că „foarte rar s-a mai întâmplat ca demnitarii moldoveni să-i acuze direct pe ruşi pentru implicarea în politica moldovenească, deşi acest lucru e evident. Politicienii moldoveni nu vorbesc direct în presa internaţională despre implicarea Rusiei în alegeri”.

Tarifele la energia electrică vor creşte cu circa 13%, anunţă portalul mold-street.com. În tarifele la energia electrică ar urma să fie incluse, începând cu 2017, circa 2,56 de miliarde de lei. „De vină este furtul miliardului”, care a dus la deprecierea leului cu circa 50 la sută. În consecinţă, s-a majorat costul de achiziţie a curentului, iar furnizorii au acumulat devieri financiare de milioane de lei. Devierile financiare au apărut şi pentru că „guvernanţii şi-au dorit tarife mai mici în campanii electorale”, susţine ex-ministru finanţelor Veaceslav Negruţă. „Din 2017 fiecare cetăţean, care mai răsuflă încă, va plăti în plus pentru curent, precum şi pentru scoaterea miliardelor din BNM şi mai urmează încă câteva înţelegeri”, atenţionează Negruţă.

XS
SM
MD
LG