Linkuri accesibilitate

Cum se fură un miliard - alegerile din Moldova în presa franceză


La un protest de la Chișinău

La un protest de la Chișinău

O analiză a situației din R. Moldova înainte de alegerile prezidențiale, în Le Monde Diplomatique, revista intelectualilor de stânga din Franța



Încă de la independență, in 1991, Moldova a fost prezentată ca o societate compozită, incapabila să-si găsească o identitate națională. Pe lângă diversitatea etnică, cu toate minoritățile Moldovei: ucraineană, rusă si găgăuză, se mai adaugă ruptura lingvistică dintre vorbitorii de română si cei de rusă, divergențele religioase între diferitele biserici ortodoxe, sau cele teritoriale (cu independența de facto a Transnistriei).

Asa incepe excelenta analiză a situației din Moldova înainte de alegerile prezidențiale, in numărul pe octombrie din Le Monde Diplomatique, revista intelectualilor de stânga din Franța.

Revista franceza prezintă istoria dispariției miliardului de dolari din cele trei bănci principale ale Moldovei, asa cum a fost ea revelată in 2015 de către platforma civică Dreptate si Adevăr, si manifestatiile care au dus la prăbusirea unui intreg sistem politic clientelist si la schimbarea a trei guverne intr-un singur an precum si la inculparea lui Ilan Shor, impotriva căruia parchetul cere 15 ani de inchisoare. (Desi in timpul acesta contriabuabilii continuă să plătească polițele frauduloase.)


Un loc central in prezentarea nebuloasei moldovene ii este rezervat magnatului Vladimir Plahotniuc. Fost administrator al afacerilor comunistului Voronin, Plahotniuc a intrat in politică in 2010, practic cumpărând Partidul Democrat al lui Marian Lupu.

''Controlând principalul partid din coaliția pro-occidentală aflată la putere”, scrie Le Monde Diplomatique, “Plahotniuc a devenit astfel un element central al jocului politic.”

Plahotniuc a incercat chiar să devină prim ministru, ba chiar ar fi reusit asta dacă nu s-ar fi lovit de veto-ul presedintelui Nicolae Timofti. A izbutit insă să-si plaseze la putere un apropiat, pe Pavel Filip, provocând o revoltă populară si a tuturor partidelor de opoziție.

In sfârsit, pe 4 martie Curtea Constituțională a decis că presedintele va fi ales prin vot universal, alegerile fiind fixate pentru 30 octombrie. Opozitia s-a sfâsiat incepând din acel moment, iar lupta pentru putere a reinceput, ducând la combinații ideologice ciudate, cu discursul unui Igor Dodon care se prezintă ca democrat si naționalist moldovean, desi acum abia doi ani se poza impreună cu Putin.

La fel, scrie Le Monde Diplomatique, in mod comic Andrei Năstase si Maia Sandu evită să se arate prea pro-occidentali pentru a evita să fie asociați cu Plahotniuc, care caută să se arate acum ca fiind candidatul pro-american, pozând alături de adjuncta secretarului de stat SUA Victoria Nuland.

Le Monde Diplomatique scrie fățiș că omul care guvernează Moldova e Plahotniuc și că ambasadele străine care contează știu asta foarte bine. Dat fiind contextul regional și activitatea de destabilizare a Ucrainei dusă de Rusia, Plahotniuc e astfel văzut de diplomații SUA si UE ca un factor de stabilitate in zonă.

Abia acum se vede, potrivit publicației franceze, lipsa de argumente reale pentru a fi permis liberalizarea regimului vizelor UE pentru moldoveni, măsură care a avut ca scop doar intărirea influenței europene in această regiune instabilă.

Acum insă, vitrina s-a fisurat, mai ales după ce moldovenii au descoperit culisele acordului dintre partidele ce formau Alianța Politică pentru Moldova Europeană, acordul prin care acele partide isi impărțeau instituțiile statului, dar mai ales după condamnarea lui Vlad Filat, care a căzut pentru că i s-a opus lui Plahotniuc si a fost condamnat la opt ani inchisoare.

S-a văzut astfel, in cazul Moldovei, ceea ce se remarcase deja intr-o țară precum Croația, că uneori partidele si politicienii cei mai declarat pro-europeni se pot dovedi cei mai corupți. Occidentul se teme acum de o răbufnire socială in Moldova cum a fost cea din Ucraina, dar care ar avea consecințe inverse, impingând țara spre Rusia.

In sfârsit, analiza din Le Monde Diplomatique menționează pe larg influența si activitatea SUA si UE in Moldova, prin ambasadele lor, dar niciodată România... Ce se întâmplă la Chișinău pare irelevant văzut de la București.

Afară, desigur, de câte un slogan inofensiv, din cand in cand, in genul: "Jos cizma / De pe Basarabia..."

XS
SM
MD
LG