Linkuri accesibilitate

Legile asumate de guvernul Filip sau cum le-a căzut fermierilor bucuria în scârbă


La un protest al fermierilor în Chișinău

La un protest al fermierilor în Chișinău

Fermierii amenință cu proteste după alegeri

Președintele Nicolae Timofti a promulgat astăzi cele șapte legi adoptate de guvern prin asumarea răspunderii. De la adoptare până la promulgare, legile controversate care vizează între altele reduceri de cheltuieli au fost analizate de numeroase grupuri și categorii sociale, pentru a verifica dacă nu sunt afectate. Fermierii au descoperit că sunt afectați și ei, spunând că le sunt tăiate subvențiile, și amenință cu proteste după alegeri.

Bucuria fermierilor cărora guvernul Filip le-a promis un fond de subvenționare cu o rezervă record de peste 900 de milioane de lei în 2016 a trecut în scârbă săptămâna trecută, când Guvernul a operat, între altele, rectificarea bugetului pentru acest an și a redus cu 200 de milioane de lei fondul de subvenții.

În consecinţă, agricultorii s-au ales cu aproape 700 de milioane de lei, dintre care, pentru solicitările din 2016, pot miza pe o treime din sumă. Şi asta pentru că aproape 500 de milioane au fost direcţionate până acum pentru stingerea restanţelor şi solicitărilor extra-buget din anii precedenţi.

Banii rămaşi nu au cum să acopere necesităţile fermierilor, constată preşedintele Asociaţiei UniAgroProtect, Alexandru Slusari, unul din liderii Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr:

„Când se trâmbiţează despre competitivitate, despre necesitatea să ne reorientăm spre alte pieţe, spuneţi-mi, vă rog, dincolo de faptul că noi avem 20 de euro la hectar subvenţie, recalculate, desigur, pe când în UE subvenţionarea medie este de 300 de euro pe hectar şi vecinii noştri români primesc deja peste 200 de euro pe hectar, dincolo de această inegalitate, cum poţi să-şi dezvolţi afacerea în situaţia când tu nu ştii când vei primi subvenţiile şi nici nu ştii dacă în general vei primi subvenţiile?”

Cele 200 de milioane de lei pe care mai pot miza agricultorii în acest an vor acoperi solicitările înregistrate de Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA) până la începutul lunii septembrie. Temerea agricultorilor este că cei care au depus cereri mai târziu, s-ar putea pomeni cu solicitările întoarse şi fără şansa să-şi mai recupereze banii. Preşedintele AIPA, Nicolae Ciubuc, insistă că banii vor fi puşi pe seama fondului pentru 2017, aşa cum se întâmplă an de an. Nicolae Ciubuc îşi pune speranţa, la fel ca şi restul guvernanţilor, în posibilitatea semnării unui acord cu FMI:

„Prima tranşă trebuie să constituie aproximativ 25 de milioane de dolari pe care trebuie să-i primească guvernul Republicii Moldova până la finele acestui an, dar şi o dată deblocate relaţiile cu FMI vor fi reluate şi finanţările din partea altor parteneri de dezvoltare, cum ar fi Comisia Europeană, cum ar fi Banca Mondială. Deblocarea acestei situaţii va crea premise de revenire într-o situaţie financiară a bugetului mult mai favorabilă şi stingerea acelor datorii pe care le are bugetul nu doar pentru agricultură dar şi pentru alte domenii ale economiei naţionale.”

Au autorităţile soluţii pentru gestionarea situaţiei în lipsa unui acord cu FMI? Nu. A recunoscut-o recent preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, într-un interviu pentru postul nostru de radio. El a spus că guvernarea moldoveană nu și-a făcut planuri de alternativa pentru depăşirea dificultăţilor financiare şi se concentrează numai pe obţinerea unui acord cu Fondul.

Expertul în agricultură Viorel Chivriga, director de programe de la Institutul „Viitorul”, crede că pe lângă refacerea relaţiilor cu partenerii străini, autorităţile ar trebui să insiste şi pe restabilirea încrederii pierdute în faţa agricultorilor şi investitorilor locali:

„Banii pot să ajungă în agricultură când cei care sunt dispuşi să susţină agricultura vor avea încredere în instituţiile statului, deci acel credit de încredere pe care l-am pierdut în 2014-2015 trebuie într-o mare măsură restabilit. Mai mult, dacă vorbim despre finanţarea agriculturii, ar trebui să aibă loc şi o schimbare a abordării: cea mai mare parte a agricultorilor habar nu au despre acest fond de subvenţionare, iar membrii la două-trei asociaţii care sunt cu cerinţe în foarte multe cazuri exagerate, iau grosul subvenţiilor. Sunt probleme care trebuie să fie soluţionate.”

În condiţiile unui fond de subvenţionare auster dezvoltarea sectorului agricol în acest an este improbabilă, spun mai mulţi experţi. În cel mai bun caz se poate se poate prognoza, la părerea lor, o stagnare, de altfel, ca şi a întregii economii.

XS
SM
MD
LG