Linkuri accesibilitate

Revista presei matinale de la Chișinău.

O campanie fără orizont, fără nici o speranţă – astfel descrie pe site-ul Deschide.md viitoarea cursă prezidenţială moldovenească analistul roman Iulian Chifu. El îşi extrage material pentru aceste constatări din ultimul sondaj de opinie CBS Axa-IDIS Viitorul, care atestă un grad de mulțumire publică în instituțiile statului sub orice limită. Votanții – cetățenii, contribuabilii din Republica Moldova – nu au un orizont de așteptare clar definit și nivelul de ambiție (respectiv, de încredere în viitor) este marginal. Politicul, cu precădere, și instituțiile centrale de toate formele și atribuțiile sunt la coada oricărui clasament; în timp ce respingerea in corpore a politicii și clasei politice pare definitorie. Dacă ne uităm strict la opțiunile politice în vederea scrutinului prezidențial, vedem o respingere totală a politicului. Deși votează în viitoarele alegeri, majoritatea cu drept de vot a cetățenilor Republicii Moldova se situează pe poziția de a respinge pe toată lumea, de a nu ști sau de a refuza să se exprime. O importantă parte a analizei este dedicate în continuare descrierii rezervei de creștere a diferiților candidați. Singurul care are această rezervă, scrie Chifu, este Dmitri Ciubașenko, omul lui Usatîi. Foarte pşuţiun ar mai putea creşte Maia Sandu și Andrei Năstase, în timp ce Igor Dodon pare să-și epuizeze rezerva de creștere chiar din primul tur, mai crede autorul.

După declanșarea campaniei, îşi încheie Chifu analiza, depinde foarte mult de vigoarea candidaţilor, vizibilitatea și banii aruncați pe piață. “Nu sunt de ignorat, firește, nici loviturile sub centură, dezvăluirile și restul mizeriilor, așa cum nu sunt de ignorat nici aspectele de natură tehnică ce vor fi implicate: aparatele de partid, membrii în comisiile de votare, juriștii fiecărui candidat. Deci, totul se joacă!”

„Ziarul Naţional dedică un articol observaţiilor formulate de delegația APCE pe marginea atmosferei preelectorale. A identificat mai multe PROBLEME care țin de alegerile prezidențiale din R. Moldova: Concentrarea media, implicarea bisericii în campanie și utilizarea resurselor administrative în favoarea candidatului PD. La fel, delegația preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care a efectuat, în perioada 26 - 28 septembrie curent, o vizită la Chișinău pentru a evalua campania electorală și pregătirile pentru scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016, vorbeşte în concluzii despre lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupției, sistemul obscur de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale, inclusiv finanțarea externă, monopolizarea mai multor instituții media și lipsa transparenței în ceea ce privește sursele de finanțare ale acestora, dar și rolul jucat de structurile oligarhice în viața politică a țării, îndeosebi în procesul electoral. Delegația APCE, care a avut la Chișinău întrevederi cu premierul Pavel Filip, cu unsprezece potențiali candidați prezidențiali sau reprezentanții acestora, cu delegația parlamentară a Republicii Moldova la APCE, cu președintele și membrii Comisiei Electorale Centrale, președintele și membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezentanți ai societății civile și comunității internaționale, invită autoritățile relevante din R. Moldova să întreprindă masuri necesare în vederea asigurării condițiilor egale de campanie pentru toți candidații electorali înregistrați. Încă o delegație a Adunării Parlamentare, formată din 22 de membri, va reveni în R. Moldova pentru observarea alegerilor prezidențiale din 30 octombrie 2016.

„Pericol de „presă porcină” în Moldova!”, avertizează ironic într-un editorial din Tribuna.md Dumitru Spătaru. Mai întâi, el explică ce e „presa porcină”? “O boală care a afectat jurnalismul autohton acum mai bine de două decenii şi care s-a dezvoltat de-a lungul anilor, suferind mutaţii şi adaptîndu-se noilor condiţii.” În prezent, aceasta afectează mai bine de 80% din presa din Republica Moldova, constată autorul şi continua: puţinii specialişti adevăraţi în materie, pe care încă-i mai avem, avertizează că efectele consumului de informaţii furnizate de „presa porcină” poate afecta grav sănătatea morală (şi nu numai) a cetăţenilor. Se numeşte „porcină” după felul de a fi a celor ce practică respectivul tip de presă şi care e foarte apropiat de felul de a fi al porcilor. Deoarece „presa porcină” se manifestă în special în timpul campaniilor electorale, iar Moldova a intrat deja în campania electorală a alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, specialiştii în sănătate informaţională avertizează despre necesitatea de a urma cîteva reguli elementare pentru a evita pericolul de „contaminare”: înainte de consum, cei care ţin la sănătatea lor mintală trebuie să facă o listă a surselor de informaţie sigure şi corecte; O altă listă trebuie să includă „focarele de infecţie mediatică”; Chiar şi atunci cînd se „consumă” informaţie dintr-o sursă considerată veridică, aceasta trebuie numaidecît verificată prin confruntarea cu informaţiile similare din alte surse veridice (pentru a depista eventuali microbi mediatici, lucru care nu poate fi exclus în campania electorală); O a treia listă trebuie să includă jurnaliştii care şi-au făcut deja un nume şi pot fi crezuţi pe cuvînt; a cincea şi a şasea listă trebuie să se refere la analiştii politici, bloggerii, şi formatorii de opinie ce şi-au probat deja credibilitatea şi, respectiv, cei care au căzut testul de credibilitate. Acestea sînt doar nişte condiţii minime pentru a evita „infectarea” cu „presă porcină”, mai scrie Dumitru Spătaru în comentariul său.

UE apreciază stabilizarea politică a Moldovei, dar vrea reforme cu rezultate concrete, îşi întitulează analiza de pe Agenţia IPN Dionis Cenuşă, care face o tălmăcire a tezelor lansate recent la Chişinău de Comisarul European pentru Politica europeană de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn. Condiționalitatea și realizarea până la capăt a reformelor, nu doar bifarea lor, ar fi aspectele cheie. Johannes Hahn a avut un mesaj general favorabil pentru actuala guvernare, scrie Cenuţă, dar el a făcut câteva remarci care trădează o atitudine încă sceptică a europenilor. Astfel, îndată după ce oficialul european a apreciat pozitiv bilanțul “foii de parcurs”, realizată de către autorități, acesta a cerut concentrarea maximă pe partea de implementare. Or, pentru ca o reformă să dea roade, aceasta trebuie realizată complet, ideea invocată în mod repetitiv de către Hahn. În acest sens, încercările autorităților de a-și etala performanța prin numărul de legi sau acțiuni adoptate sunt insuficiente pentru a mulțumi UE, care vrea rezultate tangibile și în termeni cât mai scurți. Prin urmare, simpla “bifare” a legislației adoptate este prea puțin pentru a garanta o asistență financiară deplină din partea UE, inclusiv după semnarea unui acordul cu FMI.

Hahn s-a referit în mod direct la campania electorală pentru prezidențiale, îndemnând candidații și mass-media să nu recurgă la defăimare. În viziunea Comisarului European, acest tip de retorică nu contribuie în niciun fel la dialogul politic, care este necesar după alegeri. Ambianța toxică din politicul moldovenesc este cunoscută la Bruxelles, inclusiv spiritul protestatar din societate. De aceea, pentru UE, dar și alți parteneri de dezvoltare, contează ca alegerile să contribuie la stabilizarea politică a țării și focusarea pe reforme și nu invers. Adițional, Hahn a încurajat votanții tineri să participe la vot. Chiar dacă a făcut-o indirect, oficialul european a îndemnat cetățenii să susțină vectorul pro-european. Or, conform datelor statistice, nucleul votanților pro-europeni este reprezentat de tineri, și cei cu studii superioare.

XS
SM
MD
LG