Linkuri accesibilitate

Petru Clej: „În R. Moldova nu există o tradiție de dezbatere politică, de cooperare politică între forțele care concurează”


Interviu despre perspectivele scrutinului prezidențial cu unjurnalist român independent de la Londra.

Petru Clej: „Va fi un număr record de candidați la Președinție. Va fi echivalentul a 1000 de candidați pentru Statele Unite. Pentru că numărul de votanți este de 2, 8 milioane maxim, de fapt; dar e mult mai mic. Și oferta este foarte mare. Sunt acoperite aproape toate orientările geostrategice, precum și cele ideologice. Pe de o parte e bine că cetățenii își pot alege un candidat pe placul lor. Dar, totodată, într-o bună parte a electoratului această multitudine de candidaturi va provoca confuzie.”

Europa Liberă: Deci, ar putea să zăpăcească electoratul care și așa este destul de divizat? Criteriile politice, dar nu numai, sunt cele care dezbină societatea moldavă.

Petru Clej: „Principalele criterii de departajare sunt cele de orientare geostrategică. Sunt candidații care favorizează orientarea pro-Rusia și cei care favorizează o orientare pro-occidentală.”

Europa Liberă: Și rezultatele acestui scrutin vor da răspuns la întrebarea încotro Moldova, cu Estul, cu Vestul?

Petru Clej: „Nu. Nu neapărat pentru că președintele nu are niște atribuții prea importante prin Constituție. Nu va putea în mod direct să dizolve Parlamentul actual. Deci, nu va putea să miște din loc guvernul actual. Și, dacă reținem lecțiile istoriei și conflictul dintre anii 1995-1996 între președintele Snegur și majoritatea parlamentară, precum și cel din 1999-2000 între Petru Lucinschi și majoritatea de atunci s-a încheiat de fiecare dată cu înfrângerea președintelui. Acest precedent poate atârna foarte greu în ceea ce se va întâmpla după alegerea prin vot direct a noului președinte.”

Europa Liberă: Dar aceste prerogative, puține, pe care i le oferă Constituția șefului statului ar putea, totuși, să îl facă un lider puternic pe cel care va ajunge în jilțul de la Președinție?

Petru Clej: „Ceea ce poate să îi ofere alegerea directă este legitimitate. Și se poate adresa direct electoratului, peste capul guvernului și al Parlamentului. Deci, îi poate conferi o autoritate mai mult morală decât una practică. E un lucru bun, pe de o parte, pentru că există o voce care reprezintă o parte majoră a electoratului. Pe de altă parte, îl poate aduce în conflict cu celelalte puteri în stat. Și acest lucru poate să aibă niște consecințe nefaste, mă gândesc la ce s-a întâmplat în România, în anii 2007 și 2012, când președintele Traian Băsescu a fost suspendat de către Parlament, și de fiecare dată s-a organizat un referendum pentru destituire care a eșuat de fiecare dată. A doua oară însă numai din cauza neprezentării la vot. Nu știu dacă se va ajunge la așa ceva în Moldova. Dar există un pericol și trecutul istoric, spuneam, cazurile Mircea Snegur și Petru Lucinschi constituie un avertisment.”

Europa Liberă: Depinde de persoana care va ajunge în jilțul președintelui? Sau depinde, totuși, de acest regim semiparlamentar pe care îl are consfințit statul Republica Moldova în Legea Supremă?

Petru Clej: „Desigur că depinde de persoană. Dar, până la urmă, această limitare a atribuțiilor prezidențiale nu permite o desfășurare mai largă a președintelui, un cuvânt mai puternic al președintelui. Și aceasta se combină și cu lipsa de cooperare în general pe plan politic a forțelor din Republica Moldova, care, s-a văzut foarte bine, din trecut, dintre președinte și majoritate, care s-a soldat cu modificarea Constituției și introducerea alegerii președintelui prin vot indirect, în anul 2000. Și apoi să nu uităm perioada aceea de interimat, de vid politic, când nu s-a reușit alegerea unui președinte de către Parlament dintre 2009 și 2012. Acum avem alt tip de relație, dar care riscă să fie tot una conflictuală.”

Europa Liberă: Vă este limpede ce fel de președinte își doresc moldovenii?

Petru Clej: „Nu mi-e limpede mie. Nu știu ei dacă știu ce președinte își doresc. Și dacă nu cumva așteaptă prea mult de la acest președinte. Eu cred că nu așteaptă. Eu cred că ei sunt foarte realiști. Și poate că alegerea directă a președintelui este doar un mod de a evita situația care s-a întâmplat între 2009 și 2012, mai mult decât că va veni un „descălecător pe un cal alb” să îi salveze.”

Europa Liberă: Alegerile prezidențiale ar putea fi considerate drept o trambulină pentru următoarele alegeri parlamentare? Își verifică fiecare partid potențialul pentru parlamentare?

Petru Clej: „Da, sigur că da. Sigur. Numai că președintele nu are niciun mijloc constituțional de convocare a alegerilor anticipate. Desigur că după alegeri s-ar putea schimba raportul de forțe. Și atunci forțele care compun actuala coaliție să se destrame și să se ajungă la alegeri anticipate. Și bineînțeles că, cu cât mai devreme se desfășoară alegeri parlamentare anticipate, dacă se ajunge la așa ceva, cu atât mai avantajat va fi noul președinte.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați vorbit despre acest spectru politic de opțiuni ideologice și geostrategice care este destul de larg. Dar lumea așteaptă soluționarea altor probleme: să scape de sărăcie, să scape de politicienii corupți și, în general, să fie dezrădăcinată corupția. Se va urni carul din loc, după aceste alegeri?

Petru Clej: „Aceasta nu se întâmplă peste noapte. Și, din nou, în Republica Moldova nu există o tradiție de dezbatere politică, de cooperare politică între forțele care concurează. Este o relație de permanentă adversitate. Și pe urmă, dacă ne referim la elementul geostrategic, populația, în general, nu știe încotro să o apuce: înspre Est sau înspre Vest. Iar cele două direcții se exclud reciproc. Și mulți nu înțeleg acest lucru.”

Europa Liberă: Dar cine îi ajută să înțeleagă acest lucru?

Petru Clej: „Lucrul acesta nu se poate înțelege decât cu timpul. Or, pentru o societate care nu are nicio tradiție democratică poate chiar și 25 de ani este prea puțin.”

Europa Liberă: Admiteți că aceste alegeri pot fi fraudate?

Petru Clej: „Eu sper că nu. Și e, totuși, greu de a realiza o fraudă de scară largă pentru că nu există o forță politică dominantă în Republica Moldova, care e o țară mică și, în general, este greu să organizezi o fraudă de proporții într-o țară ca aceasta.”

Europa Liberă: Numărul aproximativ de alegători dă bătăi de cap?

Petru Clej: „Numărul aproximativ de alegători în aceste țări din Estul Europei, unde s-a produs o emigrație masivă, este greu de estimat cu exactitate. Și în România se întâmplă la fel. Așa că nu mi-aș face prea mari probleme în legătură cu aceasta.”

XS
SM
MD
LG