Linkuri accesibilitate

Gheorghe Arpentin: „Vinificatorii au înţeles că nu trebuie să fie în competiţie, ci să încerce să fie competitivi pe alte pieţe”


Ziua Naţională a Vinului ajunsă la o ediţie aniversară, a 15-a la număr, va avea loc sâmbătă şi duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). Peste 40 de producători autohtoni de vinuri îşi vor prezenta licorile lui Bachus. În ce măsură reuşesc producătorii să-şi promoveze vinurile prin intermediul unor astfel de evenimente, dar şi la ce metode mai ingenioase recurg? O discuţie cu unul dintre organizatorii festivalului, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Gheorghe Arpentin.

Europa Liberă: Aşadar, o ediţie aniversară a Zilei Naţionale a Vinului în acest week-end. Va fi o ediţie specială? La ce nou să se aştepte vizitătorii?

Gheorghe Arpentin: „A 15-a ediţie a Zilei Naţionale a Vinului se va petrece la 1-2 octombrie în PMAN. Revine după o pauză oarecare. Structura sărbătorii se consolidează, se înnoiește în fiecare an. În acest an avem patru piloni de bază. Primul pilon este Şcoala Vinului în cadrul căreia consumatorii o să poată învăţa degustarea vinului. O să fie lecţii pentru începători, pentru cei care vor să cunoască şi nu au cunoștințe în ce privește cultura servirii vinului, dar şi pentru cei care vor să se perfecționeze în cunoașterea vinului. Al doilea pilon sunt drumurile vinului. Considerăm că oeno-turismul este un punct de atracţie pentru turiştii, mai ales străini, dar şi pentru cei din interiorul ţării. Al treilea pilon este gastronomia regională. În acest an aducem la Chişinău nu doar vinul din regiunile geografice. Vinul o să fie însoţit de gastronomia care se dezvoltă în regiuni (Valul lui Traian, Centru, Codru şi Ştefan Vodă). Ultimul pilon sunt ansamblurile folclorice, pentru că vinul presupune şi sărbătoare. Toate aceste elemente vor fi prezente în PMAN ca să satisfacem gusturile şi gastronomice, şi în ce priveşte vinul, ale consumatorilor locali, dar şi ale celor care ne vor vizita.”

Europa Liberă: Cum se măsoară randamentul de promovare a vinurilor autohtone, a producătorilor locali prin acest eveniment, pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung?

Gheorghe Arpentin

Gheorghe Arpentin

Gheorghe Arpentin: „Randamentul se măsoară prin cantitatea de vin care o să fie comercializată, prin cifra de afaceri care o să fie realizată pe durata acestor două zile. Totodată, evenimentul pregăteşte consumatorul, îl atrage. El este familiarizat cu vinurile noastre. O ţară care nu are o piaţă internă bine dezvoltată în care consumul e la un nivel convenit are mari dificultăți la capitolul exporturi. Aţi subliniat corect – pe termen lung, sărbătoarea vinului pregăteşte o perspectivă pentru sector, pentru cei care zi de zi lucrează viţa de vie, vinul. Nu trebuie să uităm că 200 de mii de persoane (15 la sută din populaţia activă) sunt ocupate direct sau indirect cu viticultura şi vinificaţia. Această industrie trebuie susţinută. Orice element destinat pentru promovare, pentru consum este benefic pentru a susţine sectorul şi să-i dăm o dezvoltare durabilă.”

Europa Liberă: Există şi un soi de competiţie între vinificatori. E această sărbătoare şi un test de ingeniozitate?

Gheorghe Arpentin: „Din 2013 petrecem sărbătoarea vinului sub un brand naţional consolidat – „Vinul Moldovei. O legendă Vie”. E semn că vinificatorii au înţeles că nu trebuie să fie în competiţie, ci să încerce să fie competitivi pe alte pieţe. Acolo e competiţie, dar aici, la noi, trebuie să consolidăm sectorul, să lucrăm împreună. Fiecare să contribuie, să ne completăm unul pe altul. Nu trebuie să avem o altă concurenţă. Însăşi promovarea sub un brand naţional e ceva pozitiv atât în interior, cât şi în exterior. Agenţii economici sunt foarte mulţumiţi fiindcă e ceva ce ne lipsea până acum în ce priveşte o promovare profesională a vinurilor.”

Europa Liberă: La ce metode noi se recurge pentru a promova vinul moldovenesc, în special pe pieţele externe?

Gheorghe Arpentin: „Avem o strategie foarte clară stabilită încă în 2013 – strategia de promovare a vinurilor la export. Au fost selectate cinci pieţe ţinte: Polonia, Cehia, România, Ţările Baltice şi Germania. La aceste pieţe se mai adaugă două pe care le considerăm cu un potenţial de creştere foarte important şi anume China şi SUA. Pe aceste pieţe organizăm diverse evenimente: sărbătoarea vinului, degustații profesionale, întâlniri cu importatori, cu lideri de opinie, cu jurnalişti. Folosim toate mijloacele care sunt cunoscute astăzi. Avem succes. Pe pieţele menţionate avem o creştere de 25 la sută în comparaţie cu 2015. Avem o creştere semnificativă pe piaţa Poloniei, pe piaţa României.”

Europa Liberă: Creştere înseamnă doar prezenţa vinurilor moldoveneşti acolo sau şi succesul de care se bucură ele printre consumatori?

Gheorghe Arpentin: „Vorbim de creştere în valoare, cantitate, adică câte butelii am vândut şi cifra de afaceri pe care am realizat-o. Avem două criterii pe care le urmărim. Dacă ele cresc, atunci evident avem tendinţe pozitive pe aceste pieţe. Nu pot spune acest lucru despre pieţele noastre tradiţionale din CSI. Avem o descreştere de aproximativ 15 la sută.”

Europa Liberă: Datorată în mare parte interdicțiilor ruseşti?

Gheorghe Arpentin: „Da, datorată ţărilor ca Rusia, Kazahstan şi Belarus. În Belarus e o stagnare, nu avem nici creştere, nici descreştere.”

Europa Liberă: Putem spune că vinul moldovenesc a reuşit să cucerească piaţa europeană sau nu, deocamdată?

Gheorghe Arpentin: „Ar fi prea puternic să spunem că a cucerit. Noi suntem prezenţi acolo unde trei ani în urmă despre vinul moldovenesc nu se ştia. Am penetrat pieţele din Europa Centrală. Următoarele pieţe ar fi cele scandinave în care trebuie să ne lansăm. În câţiva ani, încet, încet, vom cuceri poate toată Europa.”

Europa Liberă: Aţi menționat că unul din obiectivele Zilei Naționale a Vinului este educarea unei culturi a consumului. Există astăzi această cultură sau deocamdată e prea joasă?

Gheorghe Arpentin: „Cultura trebuie dezvoltată. O dezvoltare durabilă a sectorului depinde şi de un consumator durabil, care consumă moderat şi responsabil. Şcoala Vinului, degustările, diversitatea vinurilor care va fi propusă la sărbătoarea vinului sunt elemente prin care încercăm să facem conștient consumatorul că vinul, pe lângă efectele benefice pe care le are pentru sănătate, dacă se face abuz de el, atunci poate avea efecte negative. Acest mesaj o să-l promovăm pe parcursul acestor două zile. Mereu când facem evenimente, sectorul îşi asumă angajamentul de a promova responsabil consumul de vin.”

Europa Liberă: Din experiența altor ani, în Piața Marii Adunări Naționale se servea nu doar vin, dar si alte băuturi, mai tari. In acest an va fi la fel? Nu credeți ca asta ar fi în defavoarea vinului, în contextul în care această sărbătoare vrea sa promoveze anume vinul moldovenesc, autohton?

Gheorghe Arpentin: „Conceptul zilei vinului, în acest an, nu prevede alte băuturi. O să fie prezent exclusiv vinul, cel îmbuteliat. În vrac, tulburel nu o să fie în acest an ca în alţi ani. Va fi doar vinul îmbuteliat servit la pahare speciale – e un element pentru a ridica cultura. O să fie doar bucate naţionale, plăcinte, mămăliguţă, friptură. Încercăm să promovăm vinul nostru şi bucatele naţionale. Nici o altă băutură decât vinul să nu fie prezentă pe PMAN.”

Europa Liberă: Ce împiedică Republica Moldova să fie sau să devină un model al consumului de vin?

Gheorghe Arpentin: „Trebuie să avem un consumator mai educat, mai format. Trebuie să avem un nivel de viaţă mai ridicat. Într-o ţară săracă şi legată de structuri de consum vulgare, domină băuturi spirtoase tari, cum ar fi vodka, sau berea. Dimpotrivă într-o ţară care se dezvoltă, care are o perspectivă economică foarte clară se consumă vinuri. E un factor care trebuie luat în calcul. El nu depinde de sectorul vitivinicol, dar trebuie să lucrăm şi în această direcţie. Sectorul trebuie să-şi propună să lucreze cât mai mult asupra calităţii şi diversităţii. Să propună consumatorului un produs mai diversificat, nu industrial. Produs industrial este berea, care de aceea şi se bea în cantități mari. Vinul e interesant pentru că e foarte diferit. Noi trebuie nu să-l bem, ci să-l degustăm, să fim curioşi să descoperim diferite vinuri. E părerea mea, care posibil nu coincide cu altele.”

XS
SM
MD
LG