Linkuri accesibilitate

Cum ar arăta Moldova cu Igor Dodon președinte (I.Chifu / Deschide.md)

În contextul alegerilor prezidențiale, Igor Volnițchi scrie pe portalul tribuna.md despre politicieni și importanța diasporei la alegeri. Autorul remarcă rolul extrem de important jucat de moldovenii plecați în străinătate în 2009, „Anume din diasporă a venitul „votul de aur”, care nu a permis comuniştilor să-şi continue guvernarea încă patru ani după alegerile parlamentare din aprilie 2009”. Același rol l-a avut și ulterior. Totuși, Igor Volnițchi se întreabă, cum au răsplătit cei de la guvernare diaspora? „În afară de programul PARE 1+1, care a lucrat ceva timp, nimic bun nu a urmat pentru cei din diasporă”. Autorul exemplifică și câteva lucruri care ar fi trebuit să fie făcute. „Amplasarea remitenţelor din economia de consum în economia de producere; crearea unor oportunităţi serioase pentru readucerea acasă a cetăţenilor moldoveni; dar și îmbunătățirea, prin acorduri internaționale, a situației moldovenilor de peste hotare”. Igor Volnițchi mai observă că „nici un guvern nu a reușit măcar să deschidă suficiente secții de votare pentru diasporă, în schimb de fiecare dată, în ajun de alegeri, cer cu neruşinare voturi”.

Iulian Chifu, într-un material publicat pe site-ul deschide.md, descrie cum ar arăta Moldova cu Igor Dodon președinte. În primul rând, scrie autorul „votarea lui Dodon e o fereastră spre instabilitate”, și asta pentru că, în opinia lui Iulian Chifu, „Dodon vrea alegeri anticipate și acapararea deplină a puterii”. Editorialistul anticipează o „pauză în drumul european”, dar și o ruptură cu România, ceea ce ar însemna „încetarea ajutoarelor materiale și a programelor care sunt destinate reformelor europene”. În acest context, Iulian Chifu scrie că „dacă Republica Moldova greșește de această dată, e ultima sa greșeală, iar porțile drumului european se închid pentru măcar o generație”.

„Transferarea miliardului furat în datorie publică este al doilea furt al secolului”, este opinia fostului reprezentant al Moldovei la ONU Alexei Tulbure, citat de portalul noi.md. „În 2014, Guvernul Leancă a încălcat legea cînd a acordat garanţia criminală pentru Banca Națională, iar astăzi acelaşi guvern, însă deja sub conducerea lui Filip, pune consecinţele infracţiunii din 2014 pe umerii cetăţenilor”. Alexei Tulbure mai crede că „banii pot fi redobîndiţi în urma unei investigaţii şi în urma pedepsirii celor vinovaţi. Dar asta ar însemna să se pedepsească tot pe ei”, referindu-se la guvernare. Drept ultimă soluție, ar fi calea atacului de drept, inclusiv în instanțele internaționale, mai spune Alexei Tulbure.

Solicitată de Agenția de presă IPN, politologul Angela Colaţchi sugerează alegătorilor din Moldova „să facă eforturi ca să se informeze din mai multe surse”, pentru un scrutin calitativ, dar și pentru un viitor mai bun. Republica Moldova va avansa doar dacă cetățeanul va avea o poziție civică activă, și va lupta pentru interesele sale și ale comunității. Una dintre slăbiciunile electoratului, evidențiată de Angela Colaţchi, este sărăcia. Acest fapt încurajează mita electorală. Mai mult ca atât, expertul spune că și mai vulnerabili sunt „alegătorii care dețin funcții, unii dintre ei fiind chiar șatajabili”. Referindu-se la intelectualitate, politologul Angela Colaţchi susține că „aceasta dă semne de izolare și absenteism, din cauza ipocriziei manifestate de către guvernare”.

Alina Radu scrie în Ziarul de Gardă despre cele „1500 de zile de libertate pentru judecătorii raideri”. Mai exact, autoarea se referă la magistrații care ar fi implicați în schemele de spălare a banilor străini prin sistemul judecătoresc moldovenesc. Pe parcursul ultimilor ani, presa a scris „des­pre judecătorii-raideri, des­pre spă­lă­to­ri­ile de bani auto­ri­zate de jude­că­tori, des­pre cas­tele, maşini, vacanţe, luxuri incom­pa­ti­bile cu sala­riul (fie şi majo­rat) de jude­că­tor”. Alina Radu se întreabă de ce „abia în cam­pa­nia elec­to­rală din toamna anu­lui 2016 judecătorii-raideri au fost reţi­nuţi. O duzină într-o sin­gură zi. La 1500 de zile dis­tanţă de la actul fra­u­dei. Or, prima dis­cu­ţie pe mar­gi­nea oro­ri­lor aces­tor jude­că­tori a avut loc la CSM în 2012, dar atunci şi după asta nu s-a întâm­plat nimic”. „Pro­cu­ra­tura, de rând cu auto­ri­tă­ţile judi­ci­are, ar tre­bui acum să explice ce au însem­nat acele 1500 de zile de inacțiune şi ce înseamnă heirup-ul din 20 sep­tem­brie 2016”, mai scrie Alina Radu în Ziarul de Gardă.

XS
SM
MD
LG