Linkuri accesibilitate

Un interviu cu ministrul justiției Raluca Prună (22)

Un articol din Adevărul, care consultă și citează presă americană, pune titlul „Cum reface Putin imperiul sovietic”. Textul se referă la mixul de metode prin care Vladimir Putin încearcă să-și ducă la îndeplinire intenția declarată: să refacă Uniunea Sovietică, dar fără comuniști. Sunt puse la bătaie „instrumente culturale, economice şi lingvistice” cu care se modelează percepţiile ruşilor şi se lucrează la reconstruirea imperiul sovietic. Dezintegrarea URSS este, potrivit lui Putin– „cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX”. Cotidianul românesc îl citează pe președintele rus și cu opinia că Vladimir Ilici Lenin ar fi cel vinovat de prăbușirea URSS: el și bolșevicii lui „au plantat o bombă atomică sub construcţia numită Rusia, care a explodat mai târziu”. Pașii vastei operațiuni de restaurare a imperiului ar fi următorii: „politici menite să sprijine drepturile acestor vorbitori de limba rusă” (în Estonia, vorbitorii de rusă reprezintă 80 % din populaţie, iar în Letonia 39 %); „o intensă campanie de propagandă privind necesitatea urgentă de a-i proteja pe aceşti cetăţeni” vorbitori de rusă; anexarea completă a unui teritoriu, ca în cazul Crimeei, sau înfiinţarea de entităţi separatiste care acţionează de facto ca protectorate ruseşti”. Articolul pomenește și rezultate ale unor sondaje recente. Ele arată că, la 25 de ani de la prăbușirea URSS, nostalgia după regimul sovietic e împărtășită de 60% dintre cetăţenii Republicii Moldova, cu vârsta de peste 35 de ani, de 71% dintre armeni, 69% dintre azeri, 64% dintre ruși și cam în același procent de kazahi și ucraineni. Când sondajele iau însă în calcul tinerii sub 35 de ani, situația se schimbă: în procent mare, de până la 69% (cazul Republicii Moldova), actuala configurație a statului fără URSS, e preferabilă, cel puțin din punctul de vedere al nivelului de trai.

Ministrul român al justiției acordă un interviu Andreei Pora la revista 22. Raluca Prună crede că nu a reușit să reformeze Ministerul Justiției, unde „sunt multe lucruri de făcut (...), sunt direcții și oameni (...) care lucrează la un nivel extraordinar, care pot lucra la orice instituție publică din Europa, dar, pe de altă parte, există (...), zone care nu sunt foarte bine utilizate și o legislație te împiedică de fapt să poți face schimbări”. În schimb, crede că peste trei luni, la sfârșit de mandat, se va putea lăuda cu măsuri importante în lupta împotriva corupției: adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție și aducerea la stadiul de funcționare a Agenției Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (confiscate de la corupți). În ciuda situației tensionate din sistemul angajaților de la penitenciare, ministrul Raluca Prună consideră totuși un plus că subiectul a fost deschis. Exista deja un Regulament de aplicare a Legii de executare a pedepselor, neaplicat de 25 de luni, și care probabil a fost lăsat să aștepte tocmai din dorința de a se provoca haos. Așa s-ar fi ajuns la modul aberant în care unii condamnați și-au scurtat pedepsele, inclusiv publicând așa-zise lucrări științifice.

XS
SM
MD
LG