Linkuri accesibilitate

Vor fi alegeri parlamentare anticipate? (Tribuna.md)


CSI, după 25 de ani (Ziarul naţional)

Alegerile parlamentare anticipate se prefigurează tot mai mult. Dar nu va fi cum vrea opoziţia. Această constatare-avertisment sună într-un editorial al portalului Tribuna.md semnat de Dumitru Spătaru. Teza de bază a autorului e că procesul de consultări iniţiat de Partidul Democrat din Moldova şi care are în vizor reformarea clasei politice autohtone s-ar putea finaliza cu trecerea la sistemul electoral uninominal sau la sistemul electoral mixt. Ar fi un pas logic care ar corespunde şi aşteptărilor unei importante părţi a societăţii, dar care, totodată, ar satisface şi interesul pe care-l are la moment PDM. O asemenea reformă, crede Dumitru Spătaru, ar „dezarma” majoritatea partidelor de opoziţie, care se ţin în mare parte pe brand şi pe liderul pe care-l au. Şansele partidelor de opoziţie de a-şi promova un număr cît mai mare de deputaţi în Parlament vor fi mult mai mici decît în cazul în care alegerile s-ar desfăşura în baza actualului sistem, în care se votează partidul (liderul) şi mai puţin membrii concreţi ai echipei. Sistemul uninominal sau cel mixt ar deschide şi alte perspective pentru PD: acest partid controlează (la modul practic) mai bine de jumătate din numărul total de primării, marea majoritate a conducerii raioanelor, un număr impresionant de consilii locale, are bani mai mulţi decît restul partidelor din Moldova împreună, are la dispoziţie resurse media apreciabile şi, nu în ultimul rînd, are la dispoziţie practic întregul sistem administrativ, care joacă un rol deosebit în alegeri. În aceste condiţii, PDM poate obţine, în baza sistemului electoral mixt sau uninominal, mult mai mulţi deputaţi decît are în prezent. De aceea, pentru respectivul partid schimbarea sistemului electoral reprezintă o mare oportunitate politică, este concluzia autorului.

Iulian Chifu scrie într-un comentariu de pe pagina de internet a EvZ despre faptul că Moscova ar fi rămas consternată de sprijinul Turciei pentru integritatea Ucrainei și soarta tătarilor din Crimeea, sprijin exprimat într-o declarație comună din marja Adunării generale a ONU între Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele ucrainean Petro Poroshenko. Întâlnirea s-a soldat cu reafirmarea directă a susținerii Ankarei, la cel mai întalt nivel, pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei, cu precădere pentru controlul Crimeii de către statul ucrainean și revenirea peninsulei locuită de tătari băștinași sub controlul Kievului. De asemenea, soarta tătarilor este de prim interes pentru Turcia, care și-a asumat rolul de responsabil pentru a veghea la soarta poporului tătar. Kremlinul a reacționat prin prim adjunctul președintelui Comisiei Consiliului Federației – camera superioară a parlamentului rus - pentru Apărare și Securitate, Franz Klintsevich. Potrivit acestuia, întâlnirea și declarațiile comune turco-ucrainene au demonstrat „anumite limite ale prieteniei cu Turcia, care e mai degrabă o prietenie condiționată. Firește, Erdogan „nu va merge mai departe de declarațiile de protocol în susținerea Ucrainei”, mai susține Klintsevich. „Deși consider că Erdogan știe bine despre ce e vorba și ce e în cauză între Rusia și Turcia”, acum că relația abia a început să se îmbunătățească, după doborârea avionului rus care traversa spațiul aerian turc, la frontiera cu Siria, totuși „nu putem nega că președintele turc încearcă să cânte două partituri în același timp pe un singur pian”, susține Președintele Comisiei senatorială a Parlamentului rus.

„Ziarul naţional” publică constatările unui articol din „Moskovski Komsomoleț” legate de funcţionalitatea CSI: „Summit-ul CSI (Comunitatea Statelor Independente) care a avut loc pe 16 septembrie în Kârgâzstan a aniversat 25 de ani de la înființare. Timp suficient pentru a evalua eficiența organizației, starea și perspectivele de dezvoltare. Concluzia dupa 25 de ani este însă tristă – CSI este pe moarte!”, a scris publicaţia rusă citată de „Ziarul naţional”. Graba cu care CSI a fost constituită la începutul anilor ’90 din start a pus in fundamentul organizaţiei contradicții care au transformat „Comunitatea” în copil născut mort, mai arată publicaţia rusă. Fiecare dintre țările incluse în CSI își urmărea propriile obiectivele. Astfel, Belarus și Rusia au crezut că aceasta este calea pentru o cooperare și unitate mai strânsă, iar Ucraina și Moldova încă de la început au văzut în CSI un mod civilizat pentru a ieși din URSS. Astazi insa este clar că CSI scârție din încheieturi. Paradoxal dar, în pofida acuzațiilor Kremlinului la adresa uneltirilor Occidentului, în ultimii ani, Rusia a fost principala forță centrifuga care a făcut tot posibilul ca mulți aliați sa se îndepărteze spre Occident și NATO sau China. În lumea modernă, este imposibil să te aștepti sa ai influenta doar bazandu-te pe o armata puternica și servicii diplomatice bune – totul este legat de economie. Belarus, care in mod constant cerșea bani de la Moscova, simțind adâncimea crizei din Rusia a început să facă avansuri Europei, unde bani sunt cu siguranță. La fel, nici republicile din Asia Centrală nu au fost niciodata interesate cu adevarat de CSI, cu atât mai puțin de CEEA și Uniunea Vamală. În zona este mult mai important sa ai legaturi financiare și economice strânse cu China, care nu-și impune standardele și politicile sale, așa cum o face Rusia. Dar chiar și fără sa existe probleme financiare, Rusia se poate certa din nimic cu cei care i-au oferit sprijinit complet. Acest lucru îl ilustrează situația cu Armenia, care incepe sa fie dezamagita de aliatul sau din cauza faptului că Moscova nu a fost în măsură să se hotarasca în situația conflictului din Nagorno-Karabah. Astfel, desi declarativ sprijina Erevanul, Moscova vinde arme inamicului armenilor – Azerbaidjanul. Popularitatea relatiilor de prietenie tinde din aceasta cauza vertiginos spre zero.

XS
SM
MD
LG