Linkuri accesibilitate

La 21 septembrie 2016 Moldova și Kirghistan au ridicat la 187 numărul țărilor care au semnat Acordul de la Paris pentru combaterea încălzirii globale. Din partea Chișinăului înțelegerea a fost semnată de premierul Pavel Filip, în marginea participării la ședința Adunării Generale ONU, la New York.

Pentru ca înțelegerea istorică să intre în vigoare este nevoie însă ca ea să fie ratificată, nu doar semnată de cel puțin 55 de țări care să producă împreună cel puțin 55% din bioxidul de carbon considerat răspunzător în mare măsură de schimbările climatice.

Acordul de la Paris prevede în primul rând menținerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul dinaintea epocii industriale, când omenirea a început să ardă combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) în mari cantități.

Potrivit site-ului care urmărește „pe viu” procesul ratificării, până sâmbătă, 24 septembrie înțelegerea fusese ratificată de 60 de „entități”, dar ele sunt răspunzătoare de numai 47,7% din emisii, așa că încă nu era îndeplinită a doua condiție a intrării în vigoare a acordului convenit de liderii lumii spre sfârșitul anului trecut.

Printre marii emițători de bioxid de carbon care au ratificat acordul se numără Statele Unite, China, Japonia și Brazilia, dar europenii, care produc cam 12% din „gazele de seră” ale lumii, sunt în întârziere.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus la 22 septembrie că tergiversând ratificarea Acordului de la Paris țările UE au pus organizația într-o postură „ridicolă”, pentru că tocmai ele au fost cele care au „predicat” prin lume nevoia opririi încălzirii globale.

La scurt timp după „mustrarea” primită de la Bruxelles, Polonia, una din țările europene care folosesc cel mai mult cărbunii pentru energie, a promis că va ratifica înțelegerea „în câteva zile”, mărind șansele ca Uniunea Europeană să facă o figură mai onorabilă la noile discuții despre climă sub egida ONU.

Ele vor începe în orașul Marrakesh, din Maroc, la 7 noiembrie, când toată lumea speră să se fi depășit pragul necesar ratificării, mai ales grație Indiei, răspunzătoare de 4,5% din emisiile globale. Diplomații din lumea întreagă vor dezbate în Maroc cum vor fi adunate cele 100 de miliarde de dolari pe an de care va fi nevoie pentru combaterea schimbării climei.

Altă reuniune importantă pentru efortul combaterii încălzirii globale va avea loc mai devreme, între 27 septembrie și 7 octombrie, la Montreal, unde oficialitățile aviatice din lumea întreagă vor pune la punct detaliile unui plan de reducere a emisiilor avioanelor comerciale. Ele sunt considerate răspunzătoare de 11% din emisiile de bioxid de carbon datorate transporturilor, dar au fost excluse din Acordul de la Paris. Înțelegerea ce va fi discutată la Montreal, sprijinită mai ales de Statele Unite, China și Emiratele Arabe Unite, va obliga companiile aeriene fie să reducă emisiile, fie să le compenseze în mai mare măsură cumpărând „credite” în proiecte de mediu din lumea întreagă. Promotorii înțelegerii anticipează că în jurul anului 2035 ea va costa transportatorii aerieni între 5,3 miliarde de dolari și 23,9 miliarde de dolari, în funcție de evoluția viitoare a prețurilor proiectelor de mediu.

XS
SM
MD
LG