Anticoruptie.md relatează că mai mulţi actuali şi foşti demnitari moldoveni au vile luxoase în regiunea Borsec din România. Între ei, fostul ministru al agriculturii Vasile Bumacov, consilierul prezidenţial Ion Păduraru, dar şi Ion Midrigan, medicul personal al preşedintelui Timofti. Ei deţin de câţiva ani vile învecinate la Borsec. Au alt apropiat al şefului statului, fostul judecător la Curtea Constituţională, Ion Anton, trăieşte acolo deja de trei ani. Borsec este una din preferate locaţii de vacanţă ale politicienilor moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, şi-a petrecut o săptămână din concediu la o renumită vilă din zonă. De curând şi preşedintele Academiei de Științe Gheorghe Duca şi-a cumpărat o vilă la Borsec. El declara că aceasta l-ar fi costat în jur de 12.000 de euro. Preţurile reale sunt de zeci de ori mai mari, scriu autorii articolului. Adjunctul lui Duca, vicepreşedintele AŞM, Stanislav Groppa, pare să aibă cea mai fastuoasă vilă. „Imobilul este o adevărată sală polivalentă”, scriu jurnaliștii portalului Anticoruptie.md.
În „Ziarul de Gardă” aflați ce afaceri și averi deține liberalul Mihai Ghimpu, al doilea candidat înscris oficial în cursa prezidențială. În ultimii ani Ghimpu a obținut venituri de milioane de la firma „Eurosim” pe care a fondat-o încă în 2000. Afacerea a prosperat de când Ghimpu se află la guvernare, observă autorii articolului. Partenerii de afacere a lui Ghimpu au obţinut în ultimii ani contracte de sute de milioane de lei cu întreprinderi subordonate Partidului Liberal, scrie sursa citată. Autorii articolului amintesc că acum doi ani mai multe firme afiliate familiilor Ghimpu și Chirtoacă, au fost ținta unor acțiuni de amploare ale procurorilor, doar că dosarul penal nu a avut o finalitate, fiind „mușamalizat cu ajutorul instanțelor de judecată”.
Portalul Newsmaker.md scrie despre eșecul primei runde de consultări pe marginea prevederilor politicii bugetar fiscale pentru 2017 organizată de ministerul finanțelor cu autoritățile locale. Nemulțumiți de prevederile care limitează ratele de impozitare pentru diferite tipuri de afaceri la nivel local, primarii au părăsit ședința. Introducerea unor cote maxime de impozitare pe piață, dar și la taxa de parcare sunt doar câteva propuneri care au stârnit dispute aprinse, susţine Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. El dă asigurări că aceste măsuri ar fi de fapt în beneficiul aleşilor locali pentru că vor atrage investitorii. „Acum, autoritățile locale au introdus o varietate de rate de impozitare locale ghidându-se doar de apetitul lor. Prin urmare, antreprenori renunţă la afaceri, migrând în alte părţi”, a spus Armașu. Ministrul a mai precizat că politica fiscală va fi discutat în guvern la începutul lunii octombrie, iar unele prevederi ale documentului ar urma să fie coordonate cu FMI.
Editorialistul portalului Tribuna.md, Igor Volniţchi, schiţează trei posibile scenarii urmare a deciziei PCRM de a boicota scrutinul prezidențial. Electoratul comuniștilor, care constituie în jur de 8-10 la sută din alegători, ar putea urma îndemnul formaţiunii neparticipând la vot. Un astfel de scenariu ar limita şansele unui candidat de stânga de a învinge alegerile, scrie Volniţchi. Mai probabil este, în opinia comentatorului, scenariul potrivit căruia simpatizanţii comuniştilor sau cel puţin o parte dintre ei vor ignora îndemnul de a boicota scrutinul şi vor alege între doi candidaţi de stânga şi anume Igor Dodon şi Dmitri Ciubaşenco. „Dacă e să admitem teza că electoratul comunist e supărat pe Igor Dodon pentru că anterior a părăsit acest partid, atunci putem presupune că voturile sale vor merge spre Dumitru Ciubaşenco”. Volniţchi admite că doar printr-o „minune” Igor Dodon ar putea convinge electoratul PCRM să-l susţină şi să-l propulseze în turul doi.
Tot în Tribuna.md puteţi ciţi şi opinii ale unor analişti despre declaraţia liderului liberal-democrat Viorel Cibotaru că majoritatea electoratului PLDM ar susţine-o pe Maia Sandu la funcţia de preşedinte. Editorialistul Victor Ciobanu susţine că anunțul lui Viorel Cibotaru ar fi mai curând unul de promovare al Maiei Sandu. „Cred că este o manevră, însă care nu o putem lua ca o decizie definitivă”, afirmă Ciobanu. Analistul Anatol Ţăranu nu exclude că liderul PLDM a încercat, de fapt, să forţeze procedura de identificare a candidat unic. „Cred că această declarație, fără doar și poate o favorizează mult pe Maia Sandu. Acum Andrei Năstase va fi pus în fața necesității de a confrunta un tot comun format de cei doi parteneri”, a explicat Țăranu.
În legătură cu acelaşi subiect, portalul Deschide.md publică o opinie a analistului politic Igor Boţan, care spune că Maia Sandu şi Andrei Năstase ar trebui să-şi respecte angajamentul asumat cu privire la candidatul comun, dacă nu vor să-şi compromită de pe acum cariera politică, „Aceşti doi tineri politicieni şi-au asumat nişte angajamente publice şi trebuie să se ţină de cuvânt. Cel care va ceda ar putea fi mai învingător decât cel care rămâne în cursa electorală. Dar, dacă ei nu înţeleg acest lucru, atunci vom avea doi candidaţi cu aceleaşi obiective, dar cu şanse mici de a ajunge în turul doi”.
Comentatoarea politică Olga Nicolenco crede că alegerile prezidențiale vor fi „masiv fraudate”. Într-un comentariu pentru agenţia de presă IPN, Nicolenco observă că deşi oficial campania electorală încă nu a fost declanșată, „guvernanţii deja se vântură, ca moarea-n putină, prin sate, încercând să-şi deghizeze campania electorală în tot felul de caravane şi proiecte populiste”. În opinia comentatoarei, alegătorul din Republica Moldova este vulnerabil „după ce 25 de ani, statul cu o insistență demnă de o cauză mai nobilă ne-a sărăcit, ne-a umilit, ne-a dus la exod şi ne-a furat – acum poate mitui pe oricine cu orice: cu o funcţie, cu un business fraudulos, cu un dosar, cu o vacă sau o coadă de mătură”.
Editorialistul portalului Moldnova.eu Ion Mischevca apreciază drept „năstrușnică” şi sortită „eşecului” ideea organizării unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. El observă că acest subiect „se discută entuziast nu doar la bucătărie, dar și în studioul unei televiziuni de nișă” şi că „în hora dezbaterilor sterile au intrat atât junii naivi, cât și bătrânii activi”. Mischevca susţine că un eventual plebiscit unionist ar avea „şanse minime de reuşită”, inclusiv pentru că o decizie finală ar urma să fie luată de legiuitorilor. „Fără un document adoptat atât de către Parlamentul de la Chișinău, cât și de cel de la București, nici 10 referendumuri aprobatoare nu vor oferi rezultatul scontat”. În opinia comentatorului, mai productiv ar fi transformarea unionismului „într-o mişcare politică prin obținerea unei reprezentativități parlamentare și prin trecerea de la manifestații stradale la managementul instituțiilor”.
